Marcel Ciolacu justifică alocările din Fondul de Rezervă

Fostul premier Marcel Ciolacu a ales, ast[zi, să reacţioneze public, printr-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, la acuzaţiile din ultimele luni privind modul în care ar fi folosit Fondul de Rezervă al Guvernului, în timpul mandatului său.

„Demontez azi minciuna că am cheltuit «discreţionar» şi în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului şi public toate sumele alocate prin Hotărâri de Guvern în 2024! După cum se poate vedea, peste 95% din bani sunt exclusiv pentru cheltuieli operaţionale, iar ponderea cea mai mare este pentru a susţine investiţii - majoritare fiind cele pe bani europeni!”, a transmis fostul premier.

El a subliniat că banii nu au fost la „pixul premierului”, ci gestionaţi de Ministerul Finanţelor, care a avizat fiecare hotărâre de guvern, şi a insistat asupra faptului că fondurile au mers către proiecte de infrastructură, cofinanţări europene şi domenii sensibile precum educaţia şi sănătatea.

În postarea respectivă, Marcel Ciolacu afirmă: „Adevărul este simplu - aceşti bani n-au fost luaţi acasă de Ciolacu sau de vreun alt ministru, ci au ajuns cu precădere la mii de firme care au executat lucrări pe şantierele ţării. Iar de aceste investiţii vor beneficia în perioada următoare milioane de români, de la elevi şi profesori la medici şi asistente, transportatori rutieri şi fermieri”. În acelaşi timp, el a respins viziunea austerităţii pe care o atribuie succesorilor săi, definind-o drept „forţată, haotică, anti-consum, anti-investiţii şi anti-dezvoltare”.

Însă tabloul descoperit după instalarea guvernului condus de Ilie Bolojan contrazice imaginea pe care Ciolacu o proiectează. Potrivit unor surse politice citate de mass-media, noul premier a găsit la Palatul Victoria „facturi astronomice ţinute la secret”, care, dacă ar fi fost plătite la timp, ar fi dus deficitul raportat de guvernul Ciolacu la 11% din PIB. Este vorba despre aproximativ 45 miliarde lei nu erau prinşi în bugetul pentru 2025, deşi obligaţiile erau clare.

Spre exemplu, prima notă de plată a venit din zona Companiei Naţionale de Investiţii şi a programului „Anghel Saligny”, unde existau contracte „secrete” ce necesitau suplimentar 5 miliarde lei. A urmat descoperirea sub-bugetării plăţilor pentru dobânzi, cu peste 10 miliarde lei mai puţin decât era necesar. Practic, se ştia că suma va fi de 52 miliarde lei, însă Trezoreriei îi fusese prezentat de către guvernul Ciolacu un buget de numai 42 miliarde lei. O altă problemă gravă o reprezintă supracontractarea proiectelor cu fonduri europene: de 180% faţă de limita normală de 110-120%, ceea ce generează facturi suplimentare de 12 miliarde lei. În plus, se adaugă cota TVA nereturnată de peste şase luni, valoarea totală fiind estimată la 5 miliarde lei, la care mai vin şi 10 miliarde lei care trebuie acoperiţi drept cofinanţări în cadrul PNRR. La un PIB de aproximativ 1.894 miliarde de lei, aceste datorii ascunse reprezintă circa 2,5% din PIB, iar includerea lor ar fi dus la recalcularea deficitului la 11%.

Guvernul Ciolacu ar fi preferat să nu facă publice aceste date, cunoscute de un cerc extrem de restrâns, de teama retrogradării imediate a României la categoria junk de către agenţiile de rating. Noul Cabinet Bolojan a fost nevoit să adopte măsuri dure, cu obiectivul de a reduce deficitul cu 3%, într-o manieră descrisă ca fără precedent.

Guvernull Bolojan a preferat să ţină pentru câteva săptămâni aceste date departe de ochii publicului, comunicându-le doar creditorilor, tocmai pentru a evita un şoc financiar şi o retrogradare imediată. Măsurile financiare dure adoptate ulterior pentru a corecta situaţia arată însă că perioada de aparent echilibru sub guvernarea Ciolacu a fost construită pe nisipuri mişcătoare.