MDLPA: Codul Urbanismului introduce un termen limitat pentru intrarea în legalitate a construcţiilor realizate fără autorizaţie

Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor (CATUC) introduce un mecanism clar pentru soluţionarea situaţiei construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea autorizaţiei emise, dar stabileşte, în acelaşi timp, reguli mai stricte pentru combaterea construirii ilegale, a anunţat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) remis redacţiei.

Noua autorizaţie de regularizare permite aducerea în legalitate numai în condiţiile expres prevăzute de Cod şi nu reprezintă o legalizare automată a construcţiilor executate fără respectarea legii, informează documentul.

Pentru o perioadă tranzitorie de maximum un an de la intrarea în vigoare a Codului, mecanismul va putea fi utilizat şi pentru alte categorii de construcţii decât cele pentru care regularizarea va rămâne posibilă ulterior. După expirarea acestei perioade, posibilitatea regularizării va fi restrânsă semnificativ, iar autorităţile locale vor putea declanşa procedurile de desfiinţare a construcţiilor care nu au intrat în legalitate, se arată în comunicat.

Autorizaţia de regularizare va putea fi emisă numai dacă imobilul respectă cumulativ reglementările urbanistice, cerinţele fundamentale privind calitatea în construcţii, condiţiile privind protecţia mediului şi celelalte cerinţe legale aplicabile, se precizează în document.

Siguranţa construcţiei va trebui demonstrată prin expertize tehnice realizate de experţi atestaţi, inclusiv în ceea ce priveşte rezistenţa mecanică şi stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea şi protecţia mediului, siguranţa şi accesibilitatea în exploatare, protecţia împotriva zgomotului, economia de energie şi izolarea termică, transmite MDLPA.

Dacă sunt constatate neconformităţi care pot fi remediate, autoritatea locală va putea solicita realizarea unor lucrări de aducere la conformitate sau desfiinţarea parţială a unor elemente ale construcţiei. În schimb, dacă cerinţele prevăzute de lege nu pot fi îndeplinite, vor fi aplicate procedurile de desfiinţare, precizează MDLPA.

După perioada tranzitorie, regularizarea va fi permisă numai pentru anumite construcţii, precum: locuinţe unifamiliale cu parter sau parter şi etaj, cu o suprafaţă construită desfăşurată de maximum 150 mp; anexe ale locuinţelor; anexe gospodăreşti; anexe ale exploataţiilor agricole, în limita unei suprafeţe construite desfăşurate de cel mult 150 mp; lucrări de închidere a balcoanelor, fără extinderea pe domeniul public. Locuinţele trebuie să fie situate în afara zonelor de protecţie ale monumentelor istorice şi a zonelor construite protejate şi nu pot avea statut de monument istoric, potrivit MDLPA.

Pentru construcţiile care nu se încadrează în aceste categorii, Codul instituie o perioadă tranzitorie de un an în care proprietarii pot solicita regularizarea. Aceasta va fi posibilă numai dacă sunt respectate reglementările urbanistice valabile la momentul regularizării, cerinţele privind calitatea construcţiilor şi obligaţiile fiscale şi dacă sunt aplicate măsurile contravenţionale prevăzute de lege. Pentru aceste situaţii, însă, regularizarea presupune costuri semnificativ mai mari, conform sursei citate.

„De exemplu, cotele aferente controlului de stat în amenajarea teritoriului, urbanism şi construcţii, precum şi taxele pentru certificatul de urbanism şi autorizarea construirii vor fi de zece ori mai mari decât cele care ar fi fost datorate în cazul executării legale a lucrărilor”, a menţionat ministrul Cseke Attila.

Prin această regulă, Codul urmăreşte să evite transformarea regularizării într-o alternativă mai avantajoasă decât respectarea procedurii legale de autorizare înainte de începerea construcţiei, se precizează în document.

Pentru clădirile realizate fără respectarea procedurilor legale şi care nu au fost regularizate, impozitul pe clădire va fi majorat cu 100%, de la momentul constatării situaţiei de către autoritatea locală şi până la obţinerea autorizaţiei de regularizare sau desfiinţarea lucrărilor. Plata impozitului majorat nu conduce la intrarea în legalitate a construcţiei şi nu înlătură sancţiunile aplicabile în materia disciplinei în construcţii. După expirarea termenului, construcţiile nelegalizate pot fi desfiinţate, informează MDLPA.

La finalul perioadei tranzitorii, autorităţile administraţiei publice locale vor putea proceda la desfiinţarea lucrărilor neautorizate, cu recuperarea cheltuielilor de la proprietar, sau vor solicita instanţei desfiinţarea acestora, în cazurile în care legea impune intervenţia instanţei, a cărei hotărâre are titlu executoriu, costurile intervenţiei fiind suportate de persoana responsabilă, potrivit comunicatului.

Prin instituirea autorizaţiei de regularizare şi, simultan, prin limitarea în timp a posibilităţii de utilizare extinsă a acesteia, Codul creează o perioadă clară pentru soluţionarea situaţiilor acumulate până în prezent. Astfel, construcţiile existente pot avea o ultimă posibilitate de intrare în legalitate, dacă îndeplinesc condiţiile tehnice şi urbanistice, însă construirea fără autorizaţie nu trebuie să devină o practică urmată de legalizare ulterioară, conform sursei citate.

„Respectarea procedurilor de autorizare înainte de începerea lucrărilor rămâne regula, iar siguranţa construcţiilor şi protejarea vieţii, sănătăţii şi proprietăţii cetăţenilor sunt prioritare”, a conchis ministrul.