Ministerul Educaţiei: noul cadru curricular, „document de viziune”

Ministrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, a explicat că noul Cadru de Referinţă al Curriculumului Naţional pentru învăţământul preuniversitar, publicat recent în Monitorul Oficial, este „un document de viziune, nu de implementare”. Mesajul său central, transmis şi pe reţelele sociale, vizează schimbarea modului de evaluare a elevilor: „Să nu mai avem note de 5 pentru elevi care nu au cunoştinţele şi competenţele minime necesare pentru a obţine nota 5”.

• Ce schimbări propune noul cadru curricular

Documentul prezentat de ministru conturează o serie de direcţii considerate fundamentale pentru reforma educaţiei. Standardele de învăţare sunt mai clare şi unitare. Noul cadru defineşte standardele de învăţare ca reper pentru activităţile didactice şi evaluarea elevilor. Acestea ar urma să reducă diferenţele de notare dintre profesori şi discrepanţele dintre mediile anuale şi rezultatele de la evaluările naţionale. De asemenea, ele ar putea permite, în viitor, includerea mediilor anuale în procesul de admitere în ciclurile superioare, alături de alte criterii.

• Centrarea pe competenţe şi colaborare între profesori

Un alt principiu este orientarea sistemului către competenţe, nu doar către acumularea de informaţii. Accentul este pus pe aplicarea cunoştinţelor, gândire critică şi rezolvarea de probleme reale. Ministrul subliniază că acest lucru ar trebui să stimuleze colaborarea între cadrele didactice şi adaptarea predării la nevoile reale ale elevilor.

• Management educaţional mai coerent

Documentul propune orientarea managementului educaţional central şi local către sprijinirea implementării curriculumului prin consiliere şi dezvoltarea capacităţii instituţionale a şcolilor. Noul cadru urmăreşte să ofere coerenţă întregului parcurs educaţional, de la educaţia timpurie până la finalul liceului, pe baza unui set comun de valori, principii şi obiective educaţionale. Ministrul a insistat că documentul nu schimbă imediat regulile din şcoli, ci trasează o direcţie generală: „Este un document de viziune, nu de implementare”, a precizat el. În opinia sa, succesul reformei depinde de modul în care profesorii vor adapta predarea şi evaluarea: mai puţină memorare mecanică şi mai multă aplicare, gândire critică şi creativitate. Totodată, el a subliniat rolul comun al profesorilor, elevilor şi părinţilor în respectarea viitoarelor standarde de evaluare, inclusiv în ceea ce priveşte acordarea notelor minime.