Ministrul Bogdan Ivan a desluşit teoria hitrocentralelor din arii protejate

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a criticat dur blocajele administrative şi ecologice care întârzie finalizarea unor proiecte hidroenergetice începute acum trei decenii. Oficialul susţine că zonele de protecţie au fost „desenate” ulterior şi a promis măsuri prin care aceste investiţii să fie tratate ca obiective de siguranţă naţională. Bogdan Ivan a afirmat, la un post de televiziune, că România riscă dezechilibre majore dacă nu introduce rapid noi capacităţi de producţie energetică. „În jumătate de an, maximum nouă luni, trebuie să stabilizăm şi să reducem preţul la consumatorul final”, a spus ministrul. El a explicat că lucrează cu experţi din ţară şi din străinătate, din mediul privat şi universitar, pentru a găsi soluţii rapide. Un document strategic urmează să fie discutat în grupul interministerial condus de premier şi introdus în CSAT.

• „Blocaţi de moluşte”

Ministrul a reamintit că hidrocentralele începute în urmă cu 30 de ani nu se aflau iniţial în zone protejate. „Au venit nişte oameni foarte inspiraţi la Ministerul Mediului, au găsit nişte moluşte pe undeva şi au început să deseneze. Astăzi, România are 370 MW capacitate hidro instalată blocată din cauza unor astfel de decizii”, a spus Ivan. Oficialul a ironizat situaţia în care „funcţionarii trimit clarificări cu numele unui peşte, scris într-un fel sau altul”, prelungind inutil termenele. Ivan a punctat şi impactul social al întârzierilor din domeniul energetic. „Oamenii cu pensii de 1.500-2.000 de lei se întreabă cum să plătească facturi atât de mari la energie, când România ar putea produce mai mult şi mai ieftin”, a spus ministrul. Ministrul Energiei a respins ideea unei confruntări directe cu organizaţiile de mediu. „Nu o să stau să accept explicaţii de doi lei. Nu mă duc la războaie cu ONG-uri. Fac cadrul legal prin care proiectele - de la centrale pe gaz, la nucleare şi hidro - să fie incluse în obiective de siguranţă naţională”, a explicat Ivan. Acesta a declarat, la TV, că va propune CSAT să mandateze ANRE să regleze piaţa prin mecanisme similare celor din statele din vestul Europei: ”În documentul care merge în CSAT, propun CSAT-ului o decizie prin care se mandatează acest ANRE, care e în viziunea unora din instituţia respectivă independent, inamovibil şi aşa mai departe, să regleze piaţa prin mecanisme similare din statele din vestul Europei, mă refer la Spania, Germania, Franţa, care au nişte mecanisme prin care nu poţi, în momentul de faţă, să mai ai dubii că există acei băieţi deştepţi care fac profituri uriaşe fără să producă un kilowatt de energie în ţara asta. Şi avem exemple de la investigaţii jurnalistice până la alte exemple pe care le vedem, în care sunt companii care nu au un megawatt producţie şi fac sute de milioane de euro. Ce am făcut până acum şi am cerut ANRE-ului să facă e scoaterea unei părţi din potenţiala speculă prin faptul că îi obligăm pe toţi cei care cumpără energie în avans să pună o garanţie de minim 10%, în cazul în care nu-şi respectă contractul, să piardă acei bani”.

El a anunţat că ia în calcul un proiect de lege care să blocheze deconectarea clienţilor vulnerabili: ”În momentul de faţă sunt patru companii care furnizează energia electrică sub un un leu şi 30 de bani, cât era plafonul maxim înainte de eliminarea de la 1 iulie, pot oamenii să se uite pe comparatorul de preţuri, pot în mod gratuit să opteze să se mute la un alt furnizor care să-i dea un preţ mai bun în momentul de faţă. Separat, nu vă spun că iau în calcul un proiect de lege prin care să blochezi deconectarea la acei clienţi vulnerabili, pe de o parte, care nu-şi permit să plătească facturile, şi un mecanism prin care pentru oamenii care au un venit până în 2.500-3.000 de lei să avem un preţ maxim de un leu per kilowatt. Sunt mecanisme care sunt în lucru în momentul de faţă, pe care vreau să le operaţionalizăm în iarna asta, pentru a trece această perioadă dificilă. O mare parte din inflaţia de aproape 10% de acum e cauzată de preţul la energie electrică”. Acesta a mai adăugat: ”Eu am venit de trei luni la Ministerul Energiei şi am luat fiecare proiect în parte, am luat structura costurilor ca să înţeleg şi eu cum Dumnezeu ajungem ca astăzi să avem un kilowatt-oră (kWh) plătit şi cu un 1,30, 1,50, 1,55. Era fix la începutul mandatului. România astăzi plăteşte cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa, pe medie avem pe tranzacţiile pe bursă în ultima săptămână o medie de 145 de euro şi vă dau o comparaţie: Franţa, care are media de 61 de euro per megawatt-oră. În ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawaţi capacitate de producţie bazată pe gaz şi pe cărbune, capacitate de producţie în bandă şi nu a pus în loc decât 1.200 de megawaţi, altă capacitate de producţie energie electrică în bandă”.

• Urgenţa tranziţiei energetice

Declaraţiile vin pe fondul presiunilor interne şi internaţionale ca România să accelereze tranziţia energetică. În timp ce UE îşi fixează noi obiective de reducere a emisiilor pentru 2035 şi 2040, Bucureştiul caută un echilibru între respectarea standardelor de mediu şi necesitatea de a asigura securitatea energetică şi facturi accesibile populaţiei.