Ministrul Culturii, la Mondiacult 2025: "Fiecare obiect cultural pierdut reprezintă o rană în memoria unui popor. Este esenţial ca aceste cazuri să fie vizibile la nivel internaţional"

„Fiecare obiect cultural pierdut reprezintă o rană în memoria unui popor. Este esenţial ca aceste cazuri să fie vizibile la nivel internaţional pentru a menţine cooperarea necesară recuperării lor. Patrimoniul nostru nu este doar o moştenire naţională, ci parte a patrimoniului cultural universal”, a declarat ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, care participă în aceste zile la Conferinţa Mondiacult, organizată de UNESCO şi găzduită în Spania.

Evenimentul reuneşte peste 100 de miniştri ai culturii, 3.000 de participanţi din 165 de ţări şi peste 100 de organizaţii neguvernamentale, fiind cel mai important forum internaţional dedicat politicilor culturale. Tema centrală a ediţiei din acest an este consolidarea rolului culturii în arhitectura globală a dezvoltării durabile.

România a susţinut cu fermitate necesitatea includerii culturii ca obiectiv distinct în viitoarea Agendă ONU post-2030, argumentând că aceasta reprezintă nu doar un instrument transversal, ci un pilon fundamental al umanităţii.

„Cultura nu este un accesoriu al dezvoltării, ci unul dintre pilonii săi fundamentali. De la educaţie şi protecţia patrimoniului, la industriile creative şi dialogul intercultural, cultura oferă resurse esenţiale pentru societăţi reziliente şi prospere. România se alătură statelor care susţin cu fermitate recunoaşterea explicită a culturii ca obiectiv independent în viitoarea agendă globală de dezvoltare”, a subliniat ministrul Andras Istvan Demeter.

Un moment important al conferinţei a fost lansarea, de către UNESCO, a Muzeului Obiectelor Culturale Furate, un spaţiu virtual interactiv care atrage atenţia asupra traficului ilicit de bunuri culturale şi asupra patrimoniului dispărut. În cadrul acestui proiect au fost incluse şi obiecte din patrimoniul cultural românesc - coiful dacic de la Coţofeneşti şi patru brăţări dacice de aur, de valoare inestimabilă, încă nerecuperate.

„Fatrimoniul nostru nu este doar o moştenire naţională, ci parte a patrimoniului cultural universal”, a declarat ministrul Culturii.

În cadrul sesiunii dedicate drepturilor culturale, ministrul Andras Istvan Demeter a transmis că recunoaşterea libertăţii artistice şi consolidarea statutului artistului sunt esenţiale pentru garantarea diversităţii de expresie culturală. România a adoptat recent Statutul Lucrătorului Cultural, care introduce un cadru juridic şi fiscal unitar, cu condiţii de muncă echitabile şi mecanisme de protecţie socială. Ministrul a precizat că provocarea actuală este implementarea atentă, în consultare cu sectorul cultural, pentru a asigura eficienţa şi durabilitatea acestei măsuri. Tot în acest cadru, a fost subliniată necesitatea integrării mass-mediei în ecosistemul cultural:

„Pentru ca drepturile culturale să fie pe deplin garantate, mass-media trebuie să stea alături de sectoarele creative sub umbrela comună a culturii. Numai astfel putem construi un spaţiu public rezilient, unde creaţia, informaţia şi participarea cetăţenilor se sprijină reciproc”.

Totodată, România a prezentat iniţiativele derulate pentru consolidarea guvernanţei culturale prin măsuri concrete, precum formarea a peste 2.000 de experţi în dezvoltare durabilă în administraţia publică şi integrarea culturii în implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă. Această abordare creează premisele pentru ca, în viitor, cultura să fie recunoscută drept obiectiv global de sine stătător.

În marja conferinţei, ministrul Andras Istvan Demeter a avut o întrevedere cu omologul său din Republica Serbia, Nikola Selaković. Discuţiile au vizat consolidarea cooperării culturale bilaterale, precum şi derularea de proiecte comune în domeniul patrimoniului, cercetării şi schimburilor artistice. Cei doi miniştri au reliefat, totodată, rolul comunităţilor minoritare româneşti şi sârbe ca punţi de prietenie şi elemente vii de legătură între cele două state.

Participarea României la Mondiacult 2025 marchează o etapă importantă în promovarea culturii pe agenda internaţională. Mesajul principal transmis la Barcelona este ferm: nu există viitor fără cultură. România îşi exprimă angajamentul de a contribui activ la recunoaşterea culturii ca obiectiv distinct al Agendei ONU post-2030 şi de a consolida cooperarea internaţională în domeniul patrimoniului, al industriilor culturale şi al drepturilor culturale.