Ministrul Educaţiei dă asigurări că învăţământul preuniversitar nu va fi afectat de reducerile de cheltuieli

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a transmis că măsurile guvernamentale privind reducerea cu 10% a cheltuielilor cu salariile nu se vor aplica în învăţământul preuniversitar. Declaraţia vine pe fondul îngrijorărilor apărute în rândul profesorilor după discuţiile privind o posibilă ajustare bugetară.

Ministrul a subliniat că şcolile şi cadrele didactice nu vor fi afectate de noile măsuri, amintind că acelaşi lucru fusese anunţat deja şi de premierul Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, sectorul educaţiei preuniversitare a trecut, în vară, printr-un proces de eficientizare care permite acum protejarea personalului. „În zona profesorilor, în zona învăţământului preuniversitar, aceste măsuri nu se vor aplica. (...) Învăţământul preuniversitar va fi exceptat, dar nu ca un privilegiu, ci pentru că am luat din timp măsurile necesare”, a explicat Daniel David. În schimb, la nivel central - în aparatul ministerului - vor exista „probabil unele ajustări”, însă fără concedieri, vizând reducerea unor cheltuieli administrative precum deplasările sau anumite sporuri.

• Pensionarii rămân în şcoli

Referindu-se la cumulul pensie - salariu, ministrul a precizat că această limitare nu se poate aplica în sistemul educaţional. Peste 3.000 de profesori pensionari acoperă ore în special în discipline deficitare, precum matematica, fizica sau ştiinţele exacte. „Aceşti profesori nu iau locul cuiva. Nu avem oameni care să acopere aceste ore. Prezenţa lor este o necesitate şi un plus în sistem”, a spus David. Ministrul a admis că decontarea transportului pentru profesorii navetişti rămâne o situaţie „nedreaptă şi în afara cadrului legal”. A precizat că a primit numeroase sesizări şi că problema a fost discutată atât cu premierul, cât şi cu primarii. Printre soluţiile analizate se află anularea prorogării prin care finanţarea a fost transferată către autorităţile locale sau revenirea la un mecanism gestionat de minister. „Vom găsi o soluţie pentru anul viitor”, a dat asigurări ministrul.

Întrebat cum ar putea fi atraşi în sistem profesori bine pregătiţi, Daniel David a indicat două direcţii principale: creşterea salariului de debut; „concentrări educaţionale” care să permită formarea unor norme complete într-o singură unitate sau în mai puţine şcoli. El a anunţat şi regândirea formării cadrelor didactice. România a mers prea mult pe hiperspecializare, în timp ce alte state performante au profesori cu dublă specializare, capabili să predea discipline înrudite. În acest sens, au fost lansate programe de patru ani în Istorie-Geografie şi Biologie - Chimie, ale căror absolvenţi vor putea intra direct în învăţământul gimnazial şi liceal.

Unul dintre cele mai importante anunţuri ale ministrului vizează reorganizarea învăţământului rural, unde învaţă circa 33% dintre elevii României. „Unele şcoli rurale funcţionează foarte bine, altele foarte prost. Va trebui să gândim o reorganizare a sistemului”, a afirmat el. Sunt analizate două modele:

1. Centre educaţionale cu internat (luni-vineri). Copiii din sate mici ar putea fi grupaţi în centre mai mari, cu cantină şi spaţii de cazare, pentru a beneficia de profesori titulari şi infrastructură adecvată; 2. Modelul „şcoala mentor - şcoala mentorată”. Pentru prima dată va fi pus în dezbatere un sistem în care o şcoală performantă sprijină una mai slabă, prin: schimburi de experienţă; cursuri comune; activităţi online între profesori; transfer de bune practici. Ministrul a subliniat că modelele sunt în fază de discuţie şi că soluţiile vor trebui adaptate în funcţie de specificul fiecărui judeţ. „E păcat ca plecând din mediul rural să porneşti cu un dezavantaj. De noi depinde să reorganizăm sistemul - şi asta încerc să fac”, a adăugat el. Daniel David a reafirmat obiectivul atingerii unui nivel de finanţare de 6% din PIB sau 15% din bugetul general consolidat pentru educaţie, procent prevăzut de lege, dar niciodată atins. În opinia sa, pe termen scurt prioritatea este stabilizarea sistemului, urmând ca majorările să fie aplicate gradual, în funcţie de evoluţia economică.