Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă, anunţă că intenţionează să prelungească schema de sprijin pentru consumatorii casnici de gaze şi după 1 aprilie

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă, a declarat într-un interviu acordat Agerpres că intenţionează să propună continuarea unei scheme de sprijin pentru consumatorii casnici de gaze naturale şi după data de 1 aprilie, astfel încât să nu se poată discuta despre creşteri mari de preţuri, iar trecerea către o nouă etapă să se facă mai uşor. El a explicat că va analiza această schemă astfel încât, până la sfârşitul anului, să existe un obiectiv concret legat de ce se va întâmpla mai departe, deoarece nu se poate discuta despre o trecere dintr-o fază administrativ-reglementată într-o fază de piaţă fără să existe un interval de timp.

În ceea ce priveşte consumatorii vulnerabili, ministrul a afirmat că sunt necesare mecanisme care să surprindă în mod real consumatorul vulnerabil, să se meargă ţintit către cei care au nevoie să fie ajutaţi şi să nu se mai meargă pe schema prin care se dădeau puţini bani la foarte mulţi. Toate aceste lucruri sunt în analiză, astfel încât să se vină cu o nouă schemă de sprijin al consumatorilor vulnerabili, potrivit sursei.

Referitor la preţurile la energie, Chisăliţă a subliniat că, pe partea ce ţine de Ministerul Energiei, se va veni cu o serie de măsuri în limita legalităţii, iar luna aceasta ar putea fi pusă pe masă nişte lucruri foarte concrete, care să aibă şansa de a fi validate. Ministrul a vorbit în interviu şi despre aprovizionarea cu energie în iarna care urmează, despre schemele pentru stocare şi despre proiectul privind reactoarele de mici dimensiuni de la Doiceşti.

Întrebat despre riscurile pentru iarna care vine, Chisăliţă a răspuns că principalul punct pe care şi l-a propus este tocmai trecerea cu bine a acestei ierni, iar în ceea ce priveşte situaţia actuală a capacităţilor de producţie, acestea sunt în momentul de faţă deloc roz. El a explicat că, în acest moment, există o situaţie delicată în industria energetică, iar principalul risc este legat de capacitatea de producţie, deoarece în momentul de faţă, chiar dacă sunt foarte multe situaţii limită, putem spune că soluţiile arată că sunt elemente de care putem să mergem mai departe. Ministrul a subliniat că este important să înţelegem că în situaţii limită trebuie să te pregăteşti din diverse scenarii care pot să fie la limită, iar asta nu înseamnă că trebuie să fim îngrijoraţi sau trebuie să fim într-o situaţie atipică sau altfel decât în alţi ani.

Referitor la preţuri, Chisăliţă a precizat că datele se bazează pe nişte statistici şi pe nişte oferte, iar creşterile de preţ care le-am analizat undeva între 16% şi 27%. El a adăugat că atunci când vorbim despre preţuri, avem o triadă: partea de marfă, partea de tarife de transport, distribuţie şi partea de fiscalitate, iar în momentul de faţă, din postura în care mă găsesc, pot să spun că nu pot să discut despre o parte reglementativă, respectiv de partea de fiscalitate, pentru că nu are niciun efect, deoarece acest lucru este în cutarea altor ministere.

În ceea ce priveşte plafonarea preţurilor, ministrul a declarat că are mai multe elemente pe care le consideră în momentul de faţă, iar pentru a pleca de la un simplu exemplu: cantitatea de gaze naturale care este produsă în România este mai mică decât cantitatea consumată. Asta înseamnă că, cel mult în cele mai bune condiţii, putem să ne uităm la ce se produce în România, nu şi la ce se importă, iar asta nu poate să ne ajute să spunem că punem pe masă nişte soluţii doar de dragul de a le pune.

Întrebat dacă reducerea TVA la 9% la energie ar fi o variantă, Chisăliţă a răspuns că nu crede că este corect să abordeze astfel şi din postura asta să-şi spună părerea, deoarece în momentul de faţă există o serie de elemente pe care încearcă să le gândească în concordanţă cu posibilitatea şi cu ceea ce pot să facă. În privinţa schemei de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, ministrul a spus că prima dorinţă este să treacă cu bine această iarnă, iar al doilea element important este să ne uităm la consumatorii vulnerabili, iar în prezent, în baza unor scheme pe care le-am gândit şi le-am trimis către Ministerul Muncii, se desfăşoară o şedinţă în care se încearcă să se armonizeze problema consumatorului vulnerabil, deoarece acesta este la alt minister.

Ministrul a mai afirmat că încercă, în primul şi în primul rând, să înţeleagă că e nevoie de nişte mecanisme care să surprindă în mod real consumatorul vulnerabil, iar ideea este să se meargă cumva ţintit, să se ajute consumatorii care au nevoie să fie ajutaţi şi să nu se meargă pe nişte scheme prin care se dădeau puţini bani la foarte mulţi. El a subliniat că această situaţie a făcut să identifice potenţiale alte elemente pe care să le ia în considerare, dar care trebuie verificate cu alte instituţii, pentru că sunt date care nu sunt la Ministerul Energiei.

În contextul cooperării cu celelalte ministere, instituţii implicate, Registrul naţional al consumatorului vulnerabil, Chisăliţă a declarat că e foarte corect ce zişi şi e un element pe care îl înţeleg, dar în acest moment discuţiile sunt undeva în 12 luni, iar acest lucru înseamnă că 12 luni nu facem nimic. El a adăugat că discuţia este foarte importantă şi se realizează acest Registru, tocmai pentru a pleca de la nişte elemente concrete, iar în acest sens a dat exemplul Canadei, unde o persoană anume a fost la un moment dat în postura de a fi şomer, iar şomerul beneficia de anumite ajutoare, iar în momentul în care s-a angajat, a z-ai 2 luni a primit acasă adresă cum că nu mai beneficiază.

Ministrul a subliniat că discutăm despre sărăcia energetică, circa 30-40% dintre gospodăriile din România cheltuie pe factura la energie sau pentru consumul energetic, mai mult de 10% din venituri, iar în ceea ce priveşte indicatorii sărăciei energetice, sunt undeva la patru indicatori care se folosesc la nivel european: unul dintre indicatori este acesta legat de cât, sau cât la sută din populaţia României nu este în stare să achite factura la energie electrică. El a explicat că trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că sunt şi situaţii cumva nu ţin neapărat de o sărăcie energetică reală, adică sunt diverse elemente care sunt mascate, iar acesta este un alt indicator în care oamenii, care sunt de foarte bună-credinţă, îşi plătesc facturile la energie, dar nu-şi cumpără medicamente, mâncare sau alte ceva.

În ceea ce priveşte partea legată de preţuri, Chisăliţă a declarat că vedem zecim de partea legată de consumatorii vulnerabili, avem schema de sprijin pentru gaze naturale până în 31 martie, iar intenţia este de a analiza această schemă până la sfârşitul anului, pentru a avea un obiectiv concret cu tot ce se va întâmpla mai departe. El a subliniat că nu s-a intamplat lucrul acesta peste noapte, deoarece nu poţi să faci treaba asta în momentul în care eşti în plină iarnă, o iarnă deloc uşoară, şi, în acelaşi timp, la finele iernii să treci dintr-o piaţă în altă piaţă. Din acest punct de vedere, cel mai probabil, propunerea sa va fi de a continua o schemă şi după data de 1 aprilie, pe gaze naturale, de aşa natură încât, pe de o parte, să nu discutăm de nişte creşteri mari de preţuri, pe de altă parte, trecerea către o nouă etapă să se facă într-un mod absolut normal şi natural.

Referitor la consumatorul casnic, Chisăliţă a declarat că propunerea, aşa cum se vede astăzi, trebuie să rulăm aceste scenarii, pleacă tot de la stabilirea unui preţ administrativ, deci nu se discută despre plafonare sau, cel puţin în momentul de faţă, ideea plafonării nu o avem în calcul. Ministrul a vorbit şi despre gazele din Marea Neagră, despre care a spus că trebuie să le vedem undeva în partea a 2-a a anului, adică înspre acea parte, ca să fim siguri, siguri că putem să fim de siguri pentru ele, iar asta înseamnă că iarna asta trebuie să ne descurcăm cum putem.

În ceea ce priveşte schemele pentru baterii, Chisăliţă a declarat că în momentul de faţă avem în lucru aceste scheme, iar în primul şi în primul rând, nu consideră că trebuie să avem o strategie pentru stocare, ci, dacă ne uităm în urmă, în 2008 şi 2025, am stat 17 ani când aproape nu ne-a interesat subiectul acesta, după care, atunci când ne-a ajuns cuţitul la os, dintr-o dată am început să facem. El a explicat că trebuie să fim foarte atenţi şi foarte conştienţi că lucrurile trebuie făcute în alt fel decât au fost făcute în anul 2008.

Apelul pentru instalatii autonome de stocare în baterii este deja deschis, iar bugetul este de 150 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare, pentru o capacitate de cel puţin 2.174 MWh. Proiectele concurează pe baza ajutorului solicitat pentru fiecare MWh instalat, în limita a 69.000 de euro/MWh şi a 15 milioane de euro pe întreprindere, iar termenul de depunere a fost prelungit până la 15 noiembrie 2026, ora 23:59.

Referitor la stocarea prin pompaj, cum e cazul Tamita-Lăpuşteşti, Chisăliţă a declarat că îi întoarce la necesitatea acestei strategii, iar Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect de stocare, iar proiectul de stocare, la prima vedere, este mai scump decât să facem stocarea în baterii, dar vine şi cu alte avantaje, din perspectiva siguranţei şi securităţii energetice a României. El a adăugat că, în contextul acestei strategii, consideră că nu va mai fi o chestie colaborată, aşa cum a fost mult timp, şi va intra în această zonă de prioritizare, ţinând seama de capacitatea de stocare pe care România trebuie să o aibă pe termen scurt, pe termen mediu sau pe termen mai lung.

În ceea ce priveşte reactoarele modulare de mici dimensiuni, Chisăliţă a declarat că în momentul de faţă există un proces de evaluare a nivelului companiei Nuclearelectrica faţă de proiectul de la Doiceşti, iar în urmă cu o săptămână, printr-o hotărâre AGA, s-au stabilit nişte acţiuni concrete, într-un interval de timp, pentru a putea să existe o concluzie concretă, reală şi efectivă faţă de ce înseamnă Doiceşti. El a precizat că, în funcţie de ce va rezulta din modul în care Nuclearelectrica va pune lucrurile pe masă, bineînţeles, pot să apară mai multe elemente şi să se ia în considerare orice abordare, dar, la momentul de faţă, până când această analiză pe care Nuclearelectrica o are ca şi sarcină din hotărâre AGA nu e momentul să ne pronunţăm.