Mureşan cere votul Parlamentului cu 170 de voturi din 233 - stirile importante de la jumatatea zilei

Bucureşti, 26 septembrie 2026, ora 12:00 - Siegfried Mureşan, premierul desemnat, a depus sâmbătă dimineaţă la Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor, iar votul de învestitură este aşteptat marţi. PNL, USR şi UDMR, care îl susţin, au împreună 170 de voturi, iar Guvernul are nevoie de 233, potrivit presei. Rezultatul hotărăşte dacă România are un guvern învestit înaintea deciziei de rating pe care S&P Global Ratings o publică pe 2 octombrie. De acea decizie depinde preţul cu care se finanţează statul.

Cabinetul propus are 16 ministere şi trei vicepremieri, câte unul de la fiecare partid al coaliţiei, a relatat presa. Mureşan a declarat că programul cuprinde 372 de măsuri. PSD a anunţat că nu votează Guvernul. Termenul în care Mureşan trebuie să strângă majoritatea expiră marţi, 29 septembrie, iar audierile miniştrilor au loc la începutul săptămânii.

Programul de guvernare are 28 de linii directoare. El promite stat mai suplu, salarii taxate mai puţin, pensii indexate şi investiţii în apărare care să ajungă treptat la 5% din Produsul Intern Brut, scrie BURSA. TVA ar urma să revină la 19% atunci când situaţia bugetară permite, arată liniile directoare, citate de presă.

BURSA arată că măsurile ridică problema finanţării lor. Deficitul bugetar al anului 2026 este proiectat la aproximativ 127,7 miliarde de lei. Traiectoria analizată de Consiliul Fiscal coboară deficitul la 5,1% din PIB în 2027 şi la 4,2% în 2028. Consiliul Fiscal avertizează că dobânzile datoriei publice pot costa bugetul mai mult decât arată proiecţiile.

Ratingul suveran leagă votul de marţi de finanţele statului. S&P ţine România la BBB minus, ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă. Agenţia a avertizat în mai că ar putea reduce ratingul dacă blocajul guvernamental se prelungeşte sau dacă el duce la incapacitatea de a reduce deficitul în 2027. Retrogradarea ar scoate ţara din categoria recomandată investitorilor, cu impact direct asupra costurilor de finanţare şi cu posibile reduceri de expunere din partea fondurilor de pensii, potrivit TradeVille. Cheltuielile statului cu dobânzile au ajuns la 40 de miliarde de lei în primele şapte luni ale anului, în creştere cu 26%, arată aceeaşi analiză.

Statul ar plăti o retrogradare prin dobânzi mai mari la datoria nouă. Băncile, care ţin titluri de stat în bilanţ, ar vedea scăzând valoarea acestor titluri pe măsură ce randamentele urcă, iar creditul s-ar scumpi pentru companii şi pentru populaţie.

Votul de marţi ar putea cântări în evaluarea S&P, în opinia specialiştilor noştri. Un guvern învestit ar înlătura unul dintre cele două motive de retrogradare numite de agenţie, dar nu şi pe al doilea, fiindcă programul promite venituri mai mici înainte să arate de unde vin banii. Un vot eşuat ar prelungi blocajul, iar leul şi randamentele titlurilor de stat ar putea reacţiona înainte de 2 octombrie.

Iranul propune redeschiderea strâmtorii Ormuz, Washingtonul nu a răspuns oficial

Iranul a trimis Statelor Unite, prin mediatori din Qatar, un plan prin care strâmtoarea Ormuz s-ar redeschide şi luptele din regiune s-ar opri în şapte zile, a declarat vineri la Naţiunile Unite ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, potrivit The Week. În schimb, Statele Unite ar trebui să ridice blocada porturilor iraniene, să elibereze fondurile îngheţate ale Iranului şi să renunţe la sancţiunile petroliere.

Donald Trump a respins propunerea şi le-a spus consilierilor că se aşteaptă să reia bombardamentele după alegerile din noiembrie, a scris The Wall Street Journal, citat de BURSA, pe baza declaraţiilor unor oficiali americani. Statele Unite nu răspunseseră public până sâmbătă, iar Iranul aştepta răspunsul oficial, relatează The Irish Times. Reuters, citată de The Week, scrie totuşi, pe baza declaraţiilor unui oficial american, că Washingtonul şi Teheranul poartă prin mediatori discuţii „pozitive, constructive".

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime ale petrolului, iar războiul de şapte luni a tulburat transportul prin ea, arată The Irish Times. Redeschiderea strâmtorii ar mări oferta de petrol de pe piaţa mondială. Respingerea planului păstrează restricţiile de transport, iar reluarea bombardamentelor după noiembrie ar aduce riscul unei noi întreruperi. Importatorii de petrol plătesc preţul întâi, apoi consumatorii, prin carburanţi, iar băncile centrale primesc o inflaţie care coboară mai încet. Tranzacţiile cu petrol se reiau luni.

România primeşte efectul prin preţul carburanţilor şi prin inflaţie. Inflaţia a încetinit la 6,3% în august, de la 9,7% în mai, dar rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, arată TradeVille. Un petrol mai scump ar încetini coborârea inflaţiei şi ar amâna scăderea dobânzilor.

Soarta strâmtorii Ormuz rămâne, în opinia specialiştilor noştri, cel mai important factor extern pentru preţul petrolului în lunile următoare. Dacă Washingtonul acceptă planul iranian, petrolul ar putea coborî. Dacă Trump reia bombardamentele după noiembrie, preţul ar putea urca din nou, iar inflaţia din Europa şi din România ar coborî mai încet.

Armistiţiul americano-chinez expiră pe 10 ianuarie, iar ROBOR urcă

Statele Unite şi China au prelungit cu două luni, până la 10 ianuarie, armistiţiul comercial încheiat anul trecut la Busan, în Coreea de Sud, a anunţat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, potrivit CNBC. Armistiţiul a coborât tarifele americane şi a suspendat controalele Beijingului asupra exporturilor de pământuri rare. Washingtonul şi Beijingul nu au încheiat un acord comercial mai larg, a relatat CBS News. Nu se ştie încă ce se întâmplă cu tarifele şi cu controalele dacă acordul lipseşte şi la 10 ianuarie.

Dobânzile interbancare din România au crescut. ROBOR overnight a urcat la 5,86%, de la 5,64%, ROBOR la 3 luni la 5,93%, de la 5,85%, iar ROBOR la 6 luni la 6,07%, de la 5,99%, potrivit datelor publicate de BURSA. Cifrele arată că băncile îşi împrumută banii una alteia mai scump. Creditele legate încă de ROBOR se scumpesc la următoarea revizuire a dobânzii, însă indicele IRCC a înlocuit ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei acordate populaţiei, arată acelaşi articol.