Negrescu: Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri

Consultantul economic, Adrian Negrescu, susţine că politicienii măsoară timpul în runde de negocieri în timp ce economia îl măsoară în dobânzi, în investiţii amânate, în firme închise şi în oameni care pleacă, potrivit unei postări de pe pagina sa de Facebook.

„Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri. Economia îl măsoară în dobânzi, în investiţii amânate, în firme închise şi în oameni care pleacă. Pentru un lider de partid, încă o lună de consultări poate părea un detaliu tactic. Pentru un antreprenor care aşteaptă să ştie ce taxe va plăti anul viitor, pentru o bancă care îşi evaluează riscurile sau pentru o agenţie de rating care îşi pregăteşte raportul, aceeaşi lună poate schimba totul", a scris Negrescu, marţi, pe reţeaua de socializare.

În acest context, economistul consideră că o soluţie pentru stabilitate ar putea fi un acord larg de guvernare sau o formulă minoritară susţinută în Parlament, conform postării sale.

„Fiecare săptămână pierdută reduce spaţiul de manevră şi creşte costul final. Ar fi sănătos ca cei care negociază acum viitorul guvernului să îşi pună o singură întrebare: merită ca, pentru un avantaj politic de moment, România să plătească ani de zile dobânzi mai mari, investiţii pierdute şi o reputaţie şifonată? Pentru că, spre deosebire de politicieni, economia nu mai are răbdare. Şi nici timp”, a scris Negrescu pe pagina sa de Facebook.

El a amintit, în context, că estimările pentru 2026 arată o economie care, în cel mai bun caz, stagnează, conform postării. PIB-ul ar putea evolua între 1,2% şi 0,1%, după ce primul trimestru a adus deja o contracţie de 1,7%, potrivit sursei citate. De asemenea, investiţiile reale ar putea scădea cu până la 6%, conform sursei menţionate. „Asta mă îngrijorează cel mai mult, pentru că o ţară care vrea să iasă din spirala deficitelor nu o poate face fără investiţii", susţine acesta, potrivit postării sale.

Inflaţia ar urma să coboare până la final de an doar spre 6-7%, cu mult peste ţinta BNR, iar dobânda de politică monetară ar rămâne la 6,50%, conform postării. „Asta înseamnă credite scumpe pentru firme şi familii încă multe luni de acum înainte. Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ar putea urca spre 7-8%, cursul ar putea ajunge la 5,40 lei pentru un euro, iar deficitul bugetar ar rămâne peste 6% din PIB, printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru Bursa de la Bucureşti, riscul este aproape în întregime în jos: o posibilă corecţie de până la 22%, faţă de un potenţial de creştere de doar 2%", a mai precizat Negrescu pe platforma de socializare.

El citează, astfel, analiza Frames despre insolvenţe, potrivit căreia, în primul semestru, 3.855 de firme au intrat în insolvenţă, cel mai mare număr din ultimii opt ani, potrivit sursei citate. Totodată, zeci de mii de companii au datorii restante la stat, conform postării sale. „Economia reală era deja în suferinţă înainte de blocajul politic. Criza guvernamentală nu a creat aceste probleme, dar le prelungeşte, le adânceşte şi le scumpeşte”, a punctat consultantul pe reţeaua de socializare.

Adrian Negrescu a avertizat, însă, că cel mai grav risc nu este PIB-ul, ci ratingul de ţară şi crede că riscul de a coborî în categoria „junk" în următoarele 6-12 luni a depăşit pragul de 50%, potrivit postării sale.

„Am impresia că mulţi politicieni tratează un downgrade ca pe o notă proastă care se poate corecta la sesiunea de toamnă. Este o iluzie periculoasă. Pierderea ratingului nu se repară odată cu instalarea unui guvern. Fondurile care au voie să cumpere doar obligaţiuni din categoria investiţională ar fi obligate să vândă titlurile româneşti. Statul s-ar împrumuta mai scump, iar băncile şi companiile la fel. Recâştigarea ratingului ar dura ani, nu luni. Iar nota de plată ar ajunge la fiecare român: credite mai scumpe, un leu mai slab, preţuri mai mari la importuri şi mai puţini bani pentru spitale, şcoli şi autostrăzi, pentru că o parte tot mai mare din buget s-ar duce pe dobânzi", a explicat el pe Facebook.

Pe de altă parte, Adrian Negrescu semnalează şi faptul că România are acum o şansă istorică de reindustrializare, prin miliardele disponibile pentru industria de apărare, dar arată că aceste oportunităţi au nevoie de un guvern care să negocieze contracte, să construiască programe de retehnologizare şi să atragă investitori, conform postării sale. „Un stat fără guvern nu poate face niciunul dintre aceste lucruri. Iar investitorii, români sau străini, nu aşteaptă. Merg acolo unde există predictibilitate”, atrage atenţia economistul pe pagina sa de Facebook.