Netanyahu: Fără atac, Israelul nu va supravieţui

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat vineri că a ordonat atacurile asupra Iranului după ce a devenit clar că programele nucleare şi de rachete ale Teheranului reprezintă o ameninţare existenţială imediată pentru statul evreu, potrivit presei israeliene. Netanyahu a precizat că pericolul era atât de urgent, încât era pregătit să lanseze loviturile chiar şi fără sprijinul Statelor Unite.

„Dacă nu atacăm, atunci este 100% sigur că vom muri,” a afirmat Netanyahu într-un mesaj video către naţiune, la doar câteva ore după ce Israelul a lansat atacuri puternice asupra nucleului structurii nucleare şi militare a Iranului, folosind avioane de luptă şi drone introduse anterior în ţară pentru a lovi facilităţi cheie şi a elimina generali şi oameni de ştiinţă de rang înalt.

Premierul a explicat că a dat ordinul de a distruge programul nuclear iranian în noiembrie 2024, după ce a devenit evident că Teheranul se pregătea să construiască rapid o armă nucleară, mai ales după ce axa proxy condusă de Hezbollah, cu zeci de mii de rachete, a fost slăbită semnificativ de Israel.

„Directivele au venit la scurt timp după asasinarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah,” a spus Netanyahu, adăugând că, odată ce Hezbollah nu mai reprezenta o ameninţare, era clar că Iranul va grăbi dezvoltarea bombei nucleare.

Conform sursei, Israelul a identificat paşi concreţi pe care Iranul îi făcea spre armament, dincolo de simpla îmbogăţire a uraniului. Netanyahu a precizat că data planificată pentru atac era sfârşitul lunii aprilie 2025, dar a fost amânată din „diverse motive” neprecizate.

Un motiv important ar fi fost anunţul preşedintelui american Donald Trump din aprilie, care a declarat că va purta discuţii directe cu Iranul despre programul nuclear şi a oferit Teheranului un termen de 60 de zile pentru a ajunge la un acord - iar vineri era ziua 61.

Netanyahu a avertizat că, după loviturile israeliene asupra programului balistic al Iranului anul trecut, Teheranul a început să producă 300 de rachete balistice lunar, ceea ce ar fi adus o ameninţare uriaşă pentru Israel, cu un arsenal de mii de rachete capabile să lovească teritoriul israelian.

„Am decis că nu mai putem aştepta. Suntem la miezul nopţii,” a subliniat el.

În ciuda succesului primelor lovituri, Netanyahu a cerut populaţiei să nu intre în euforie şi să urmeze indicaţiile autorităţilor, avertizând că Iranul va răspunde cu atacuri în valuri.

El a confirmat că atacurile au fost „foarte reuşite,” lovind o parte semnificativă din conducerea militară iraniană şi oamenii de ştiinţă nucleari de top. Printre facilităţile distruse se numără planta Natanz, unde Iranul producea uraniu îmbogăţit până la 60%, a declarat Rafael Grossi, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

Netanyahu a recunoscut dificultatea unor ţinte, precum instalaţia Fordo, situată sub munte lângă oraşul Qom, dar nu a oferit detalii despre cum va aborda Israel această provocare.

Pe lângă Natanz, forţele aeriene israeliene au lovit o facilitate nucleară în apropiere de Isfahan, a dezvăluit purtătorul de cuvânt al IDF, generalul brigadier Effie Defrin. El a subliniat că Israelul nu va permite avansarea Iranului spre bomba nucleară şi dezvoltarea de rachete destinate să-l ameninţe.

Sursele iraniene au raportat explozii masive în Isfahan şi daune limitate în Fordo, în timp ce AIEA urmăreşte situaţia şi încearcă să obţină informaţii oficiale din partea autorităţilor iraniene.

Potrivit sursei, consilierul pentru securitate naţională al lui Netanyahu, Tzachi Hanegbi, a recunoscut că Israelul nu poate distruge complet programul nuclear iranian doar prin forţa militară. Obiectivul campaniei este de a pune presiune asupra Iranului să renunţe la programul său nuclear, inclusiv prin mijloace diplomatice.

Hanegbi a spus că Israel nu intenţionează să atace conducerea politică a Iranului, dar a avertizat că dacă zone civile vor fi vizate în răspunsurile iraniene, Israelul va lovi liderii politici şi infrastructura majoră, cum ar fi rafinăriile de petrol.

Pentru atingerea unui acord durabil, Hanegbi a afirmat că doar Statele Unite, şi în special preşedintele Donald Trump, pot determina Iranul să abandoneze arma nucleară, printr-un compromis diplomatic care să aducă atât costuri, cât şi beneficii.

Netanyahu a subliniat că, deşi sprijinul american este de dorit, Israelul va acţiona singur dacă va fi necesar. „Dacă nu atacăm, vom muri sigur,” a spus el.

Donald Trump a reiterat că Iranul mai are o şansă de a ajunge la un acord şi nu crede că loviturile israeliene vor periclita negocierile, ci dimpotrivă, le-ar putea stimula. El a amintit că a oferit Iranului 60 de zile pentru un acord, dar Teheranul nu a răspuns.

Într-un apel către poporul iranian, Netanyahu a făcut un apel la unitate împotriva „regimului rău şi opresiv,” afirmând că Israelul este angajat într-una dintre cele mai mari operaţiuni militare din istorie şi invitând iranienii să lupte pentru libertatea lor.

Conflictul militar şi operaţiunile de informaţii ridică pericolul unui război total între cele două ţări, amplificând tensiunile din regiune. Iranul a răspuns rapid printr-un val de drone şi rachete asupra Israelului, iar liderul suprem Ali Khamenei a ameninţat cu o „pedeapsă severă.”

Comunitatea internaţională a condamnat escaladarea conflictului şi a cerut calm şi dezescaladare imediată, iar Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune de urgenţă la cererea Iranului.

Potrivit The Times of Israel, în atacul iniţial, aproximativ 200 de avioane israeliene au lovit circa 100 de ţinte, inclusiv sisteme radar, lansatoare de rachete şi baze aeriene din vestul Iranului. Printre ţintele atacate s-au numărat lideri militari importanţi ai Iranului, printre care şeful Forţelor Armate, generalul Mohammad Bagheri, comandantul Gărzilor Revoluţionare, generalul Hossein Salami, şi şeful programului de rachete balistice, generalul Amir Ali Hajizadeh, toate confirmate decedate.

În răspuns, Iran a lansat peste 100 de drone şi două salve de zeci de rachete balistice asupra Israelului, majoritatea fiind interceptate, dar în urma atacurilor au fost peste 60 de răniţi şi pagube minore în zone locuite.

Israelul a mobilizat rezervişti şi a întărit prezenţa militară în toate zonele de conflict, pregătindu-se pentru eventuale represalii.

Conflictul a izbucnit pe fondul îngrijorărilor legate de programul nuclear iranian, care a fost criticat dur de AIEA pentru lipsa de cooperare, iar Iranul a răspuns prin extinderea facilităţilor de îmbogăţire a uraniului.

Deşi există estimări diferite privind capacitatea Iranului de a construi arme nucleare, serviciile americane de informaţii consideră că în prezent Iranul nu deţine un program activ de armament nuclear. Cu toate acestea, Israelul susţine că Iranul a făcut paşi concreţi spre dezvoltarea armelor nucleare, ceea ce a dus la această escaladare militară majoră.