Operatorii europeni de telecomunicaţii se opun planurilor UE de înăsprire a restricţiilor împotriva Huawei

Directorii unora dintre cele mai mari companii de telecomunicaţii din Europa avertizează că noile reguli pregătite de Uniunea Europeană pentru eliminarea furnizorilor consideraţi „cu risc ridicat” din infrastructura de comunicaţii ar putea genera costuri de până la 40 de miliarde de euro pentru industrie, relatează Euronews.

Avertismentul vine din partea a 17 directori executivi ai unor operatori europeni, care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de planurile Bruxellesului ce ar putea conduce la eliminarea echipamentelor produse de companii chineze precum Huawei şi ZTE. Potrivit acestora, măsura ar pune o presiune financiară suplimentară asupra unui sector care trebuie, în acelaşi timp, să investească masiv în extinderea reţelelor de fibră optică şi în infrastructura 5G şi 6G.

Prin Digital Networks Act, prezentat în ianuarie, Uniunea Europeană propune introducerea unor restricţii obligatorii pentru furnizorii desemnaţi drept „cu risc ridicat” din perspectiva securităţii cibernetice. Actul legislativ nu menţionează în mod explicit companii chineze, însă, odată ce un furnizor primeşte această clasificare, operatorii telecom ar urma să aibă la dispoziţie trei ani pentru eliminarea echipamentelor sale din reţele.

Iniţiativa se înscrie într-o serie mai amplă de măsuri adoptate de Bruxelles pe fondul răcirii relaţiilor comerciale şi tehnologice dintre Uniunea Europeană şi China.

Într-o scrisoare deschisă, organizaţia Connect Europe, care reprezintă operatorii de telecomunicaţii, susţine că noile prevederi în materie de securitate cibernetică riscă să consume tocmai capitalul de care industria are nevoie pentru dezvoltarea infrastructurii de fibră optică şi a viitoarelor generaţii de comunicaţii mobile.

Documentul este semnat de 17 directori de rang înalt din sector, inclusiv şefii Orange din Franţa, Deutsche Telekom din Germania şi Telefonica din Spania. Deşi nici semnatarii nu indică explicit China, aceştia estimează că o interdicţie generalizată aplicată anumitor furnizori din afara UE ar putea obliga industria să suporte costuri de înlocuire de până la 40 de miliarde de euro.

Propunerea legislativă se află în prezent în proces de negociere între Parlamentul European şi guvernele celor 27 de state membre.

• Europa încearcă de mai mulţi ani să reducă dependenţa de Huawei şi ZTE

Noile reguli reprezintă o continuare a demersurilor începute de Comisia Europeană în 2023, când Bruxellesul a cerut statelor membre să limiteze sau să elimine Huawei şi ZTE din reţelele mobile, invocând riscuri de securitate. Implementarea recomandărilor a fost însă neuniformă la nivel european.

La câţiva ani după primele măsuri, numai aproximativ zece state membre ajunseseră să excludă producătorii chinezi din anumite segmente ale infrastructurii telecom, chiar dacă aproape toate ţările UE introduseseră mecanisme de reglementare pentru evaluarea furnizorilor. Doar unele state, printre care Suedia şi Letonia, au aplicat restricţii ferme într-o etapă timpurie.

Suedia s-a numărat printre primele ţări europene care au adoptat o poziţie dură. Autoritatea de reglementare în telecomunicaţii a interzis utilizarea echipamentelor Huawei şi ZTE în reţeaua 5G înaintea unei licitaţii pentru spectru, iar decizia a fost ulterior menţinută de o instanţă de apel.

Franţa a optat pentru o strategie graduală. În locul unei interdicţii imediate, autorităţile au ales să nu mai prelungească anumite autorizaţii pentru echipamentele Huawei pe măsură ce acestea expiră, ceea ce conduce la eliminarea progresivă a tehnologiei companiei din reţele.

România şi Estonia au adoptat încă din 2021 legislaţii care au creat condiţii stricte pentru furnizorii de echipamente telecom şi care, în practică, au limitat accesul companiilor chineze la dezvoltarea reţelelor.

În afara Uniunii Europene, Regatul Unit a mers mai departe, stabilind eliminarea completă a echipamentelor Huawei din infrastructura sa 5G. Danemarca a introdus, la rândul său, mecanisme suplimentare de verificare a investiţiilor, inclusiv pe fondul preocupărilor de securitate generate de implicarea Huawei.

• Germania a ales o retragere în etape

Germania, cea mai mare economie a UE şi una dintre pieţele europene în care tehnologia furnizorilor chinezi a avut o prezenţă importantă, a adoptat o abordare mai prudentă.

Berlinul a convenit cu principalii operatori telecom eliminarea componentelor Huawei şi ZTE din nucleul reţelelor 5G până la sfârşitul anului 2026. Alte componente din reţelele de acces şi transport ar urma să fie înlocuite până în 2029.

Ritmul ales de Germania a atras însă critici din partea celor care consideră că perioada de tranziţie este prea lungă şi menţine pentru mai mulţi ani riscurile de securitate invocate în cazul furnizorilor chinezi.

Disputa pune Bruxellesul în faţa unui echilibru dificil între securitatea infrastructurii digitale şi necesitatea accelerării investiţiilor în telecomunicaţii. Operatorii europeni susţin că înlocuirea rapidă a echipamentelor existente ar putea redirecţiona zeci de miliarde de euro de la investiţiile în fibră, 5G şi viitoarele reţele 6G, în timp ce instituţiile europene încearcă să reducă dependenţa infrastructurilor critice de furnizori consideraţi vulnerabili din punct de vedere al securităţii.