Organizaţiile patronale solicită eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri

În perspectiva construcţiei bugetului de stat pentru 2026, mediul de afaceri din România lansează un nou apel public şi ferm către decidenţii politici, solicitând eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o măsură introdusă cu caracter temporar, care riscă să devină permanentă, în pofida efectelor devastatoare pe care le generează asupra investiţiilor, competitivităţii şi funcţionării companiilor.

În actualul context macroeconomic complicat şi marcat de tensiuni geopolitice majore, cu restructurări, disponibilizări şi presiuni crescute asupra costurilor operaţionale, companiile atrag atenţia că IMCA adaugă o presiune fiscală colosală asupra mediului privat, exact într-un moment în care acesta încearcă să-şi susţină activitatea, să protejeze locurile de muncă şi să menţină investiţiile necesare dezvoltării economiei.

Oamenii de afaceri atrag atenţia că principiul fundamental încălcat este acela că taxa se aplică asupra cifrei de afaceri indiferent de existenţa profitului, o formulă care contravine regulilor economice moderne şi care nu este utilizată în nicio ţară dezvoltată din Uniunea Europeană. Ei susţin că măsura ignoră complet realităţile sectoriale şi ciclicitatea economică, afectează în special companiile cu marje reduse de profit şi reduce masiv apetitul pentru investiţii pe termen lung, în special în proiecte greenfield, deşi România are nevoie urgentă de capital productiv, transfer de know-how şi locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată.

Datele colectate din mediul economic arată clar deteriorarea accelerată a atractivităţii României ca destinaţie investiţională, investitorii alegând deja alte state din regiune, cum ar fi Polonia, Cehia sau Bulgaria. În mod paradoxal, deşi ţara noastră este percepută ca având o impozitare sub nivelul altor ţări (cota de 16% la impozitul pe profit), introducerea IMCA împinge rata efectivă de impunere la niveluri exorbitante, ajungând „chiar şi la 90%” în unele situaţii, potrivit apelului transmis de mediul de afaceri din România.

În consecinţă, investitorii noi evită România, nemaifiind dispuşi să plătească impozit în anii în care înregistrează pierderi. Reprezentanţii companiilor atrag atenţia că menţinerea acestei taxe, în condiţiile în care România trebuie să se integreze în lanţuri valorice europene şi să sprijine consolidarea capacităţii de apărare şi competitivitate continentale, înseamnă renunţarea la o oportunitate strategică majoră.

IMCA afectează disproporţionat companiile cu marje mici, distorsionează piaţa, se aplică cumulativ pe întreg lanţul de producţie şi distribuţie, generează presiuni asupra preţurilor şi alimentează inflaţia. Pe termen mediu, într-un context de încetinire economică, continuarea aplicării sale riscă să elimine numeroase firme din piaţă, reducând baza de impozitare şi afectând colectarea veniturilor bugetare, din cauza impactului negativ asupra investiţiilor, productivităţii şi dezvoltării afacerilor. Mai mult, mediul de business avertizează că eventualele scăderi de venituri ale statului ar putea fi compensate tot prin creşterea sarcinii fiscale asupra companiilor şi consumatorilor, ceea ce ar amplifica efectele destabilizatoare.

Un sondaj fulger realizat în comunităţile de afaceri ale organizaţiilor patronale semnatare ale apelului ilustrează severitatea impactului: din 80 de companii respondente, 55 au declarat că sunt direct afectate, cu efecte în multiple sectoare economice, 64% au amânat, redus sau reconsiderat planurile de investiţii după introducerea IMCA, iar aproximativ 60% semnalează un impact major asupra operaţiunilor curente, de la diminuarea sumelor disponibile pentru investiţii, la creşterea preţurilor, afectarea lanţurilor de aprovizionare, restructurări şi politici de personal.

În absenţa unor reforme structurale reale pentru combaterea marii evaziuni fiscale, digitalizare, creşterea conformării voluntare şi eficientizarea cheltuielilor publice, prelungirea unei măsuri temporare devine o povară injustă şi profund nocivă pentru economia românească. Mediul de afaceri cere aşadar eliminarea taxei, construirea bugetului pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil şi solid, aliniat principiilor economice şi practicilor europene, în spiritul stimulării investiţiilor şi competitivităţii, ca fundament pentru dezvoltarea pe termen lung a României.

Asociaţiile patronale şi camerele de comerţ semnatare ale apelului adresat decidenţilor politici sunt: AHK - Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, AMCHAM - Camera de Comerţ Americană în România, AOAR - Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, BRCC - Camera de Comerţ Britanico-Română, BEROCC - Camera de Comerţ Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească, CONCORDIA - Confederaţia Patronală Concordia, CCIBRP - Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România-Portugalia, CCIFER - Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România, CCIpR - Camera de Comerţ Italiană în România, CCE-R - Camera de Comerţ Elveţia-România, FIC - Consiliul Investitorilor Străini, HRCC - Camera Bilaterală de Comerţ Grecia-România, NRCC - Camera de Comerţ Olandeză în România, RBL - Fundaţia Romanian Business Leaders.