Papa Leon a vizitat Moscheea Albastră din Istanbul

Papa Leon a vizitat sâmbătă Moscheea Albastră din Istanbul, unde şi-a scos pantofii în semn de respect, însă fără a se ruga, marcând prima sa intrare într-un lăcaş de cult musulman în calitate de lider al Bisericii Catolice, informează Reuters, de la care transmitem cele ce urmează.

Pontiful, primul papă american, a fost întâmpinat de imamul şi muftiul oraşului şi a efectuat un tur de circa 20 de minute al moscheii, care poate găzdui până la 10.000 de credincioşi. Leon a mers în şosete, a discutat informal cu muezinii şi a glumit în timpul vizitei, gesturi apreciate de gazde. Momentul de rugăciune prevăzut iniţial nu a mai avut loc, iar preşedintele Diyanet - autoritatea religioasă musulmană din Turcia - nu a fost prezent, spre surprinderea Vaticanului.

Neclarităţile au fost amplificate de un comunicat al Vaticanului care menţiona, în mod eronat, că papa s-ar fi rugat în moschee şi ar fi fost primit oficial; documentul a fost retras ulterior ca „emis din greşeală”.

Askin Musa Tunca, muezinul principal, a declarat că i-a oferit lui Leon posibilitatea de a se ruga, însă acesta a refuzat politicos. Vaticanul a precizat că pontiful a dorit ca vizita să fie „o experienţă de reflecţie şi ascultare”, în spirit de respect faţă de credinţa musulmană.

La ieşire, observând un indicator cu mesajul „Fără ieşire”, Leon a glumit că ar putea rămâne în moschee, iar muezinul i-a răspuns: „Puteţi rămâne oricât doriţi”.

Papa se află în Turcia până duminică, aceasta fiind prima sa călătorie externă de la alegere. Programul include şi o vizită în Liban şi marchează 1.700 de ani de la Conciliul de la Niceea, eveniment care a stat la baza Crezului folosit astăzi de majoritatea Bisericilor creştine.

Spre deosebire de predecesorul său Francisc, Leon nu a vizitat Hagia Sophia, clădire devenită moschee în 2020 prin decizia preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Vaticanul nu a explicat această opţiune.

Într-o ceremonie desfăşurată vineri, la care au participat lideri creştini din Orientul Mijlociu, papa a condamnat violenţa în numele religiei şi a criticat lipsa unităţii dintre comunităţile creştine, descriind situaţia drept „un scandal”, în ciuda celor 2,6 miliarde de credincioşi la nivel global.