PATROMIL cere ca cele 16,68 miliarde de euro prin SAFE să lase în România capacitate reală de producţie

PATROMIL solicită Guvernului să prezinte public, program cu program, ce capacităţi industriale rămân efectiv în România în urma contractelor finanţate prin SAFE şi, în acelaşi timp, pune la dispoziţia autorităţilor, pro bono, expertiza companiilor membre pentru optimizarea şi accelerarea implementării acestor contracte şi a componentei lor de cooperare şi localizare industrială, potrivit unui comunicat al asociaţiei.

Asociaţia subliniază că miza nu este doar ce cumpără România prin SAFE, ci ce va putea România să producă singură atunci când securitatea naţională o cere.

România beneficiază de o alocare SAFE de aproximativ 16,68 miliarde EUR, finanţare rambursabilă destinată investiţiilor în apărare, iar din perspectiva PATROMIL, succesul programului nu poate fi măsurat exclusiv prin numărul de sisteme militare livrate sau prin valoarea investiţiilor anunţate.

PATROMIL precizează că rezultatul trebuie măsurat şi prin capacitatea industrială pe care România o dobândeşte şi pe care se poate baza pe termen lung, iar asociaţia subliniază diferenţa esenţială dintre a cumpăra un sistem militar şi a dobândi capacitatea de a-l fabrica, întreţine, adapta, moderniza şi înlocui în România.

PATROMIL avertizează că o fabrică amplasată pe teritoriul naţional nu înseamnă automat control asupra tehnologiei, acces la documentaţie sau dreptul de a continua producţia în situaţii de criză.

În locul unei abordări exclusiv critice, PATROMIL propune autorităţilor un mecanism de lucru pragmatic, iar asociaţia este disponibilă să mobilizeze, fără costuri pentru stat, expertiza tehnică, industrială şi de business a membrilor săi pentru a sprijini identificarea capacităţilor româneşti relevante, corelarea lor cu cerinţele programelor SAFE şi soluţionarea rapidă a blocajelor care pot întârzia contractarea, cooperarea industrială sau punerea în producţie.

PATROMIL precizează că contribuţia sa poate viza, în limitele legale şi fără a interfera cu responsabilităţile instituţionale ale autorităţilor, cartografierea capacităţilor existente, identificarea furnizorilor şi subcontractanţilor români, analiza opţiunilor de localizare, clarificarea cerinţelor de transfer tehnologic şi formularea unor soluţii pentru accelerarea implementării industriale.

Asociaţia cere un tablou public al rezultatului industrial al SAFE, care să răspundă la câteva întrebări esenţiale, respectiv ce companii cu capital românesc, de stat sau privat, au contracte ferme de producţie şi care este valoarea activităţii industriale care le revine efectiv, ce se fabrică efectiv în România şi ce activităţi sunt limitate la asamblare, mentenanţă, infrastructură sau suport.

PATROMIL mai cere clarificări privind drepturile tehnologice, respectiv ce licenţe, documentaţie şi drepturi de fabricaţie, reparaţie, adaptare şi modernizare dobândesc companiile româneşti şi statul român, precum şi continuitatea în criză sau război, respectiv dacă producţia poate continua fără o nouă negociere cu furnizorul extern, dacă există prioritate pentru comenzile statului român şi acces la piesele, documentaţia şi componentele critice necesare.

Asociaţia solicită şi clarificarea capacităţii suplimentare măsurabile, respectiv ce poate produce România după SAFE faţă de ceea ce putea produce înainte şi de la ce dată devine operaţională această capacitate.

PATROMIL solicită clarificarea bazei de calcul pentru procentul de 60% din cheltuieli despre care ministrul apărării a declarat public că ar urma să se concretizeze în producţie în România, iar acest indicator trebuie diferenţiat de simpla localizare a unei fabrici, de înregistrarea unei societăţi în România sau de asamblarea locală a unor componente importate.

Pentru industrie, indicatorul relevant este valoarea adăugată şi autonomia industrială obţinute, respectiv ce componente şi sisteme sunt fabricate local, cine controlează decizia de producţie, ce tehnologie este transferată şi ce drepturi rămân disponibile după încheierea contractelor.

PATROMIL solicită Guvernului, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Economiei un răspuns public comun şi o situaţie centralizată, neclasificată, pentru fiecare program SAFE, care să indice produsul, compania producătoare, structura de proprietate şi control, valoarea activităţilor contractate în România, natura producţiei, drepturile tehnologice dobândite şi momentul în care capacitatea devine operaţională.

În paralel, PATROMIL îşi reafirmă disponibilitatea de a participa pro bono la un grup de lucru tehnic cu autorităţile, astfel încât expertiza industriei să poată fi utilizată pentru optimizarea contractelor aflate în pregătire, accelerarea etapelor de implementare şi maximizarea efectului industrial al finanţării SAFE în România.

Viorel Manole, director executiv al PATROMIL, a declarat că, la finalul SAFE, trebuie să se poată răspunde simplu la două întrebări, respectiv ce poate produce România, prin industria sa, cu ce drepturi şi garanţii de continuitate şi cât de repede pot fi transformate contractele în capacităţi industriale efective.

PATROMIL precizează că nu solicită publicarea de informaţii clasificate sau a unor detalii tehnice care ar afecta securitatea naţională, iar solicitarea vizează indicatorii industriali care pot fi comunicaţi public şi care permit evaluarea rezultatului strategic al programului.