Pilonul II câştigă 21 de lei de participant; dobânda pe trei ani scade

Randamentele titlurilor de stat româneşti pe scadenţe de până la cinci ani au scăzut după licitaţia de joi şi după scăderea randamentelor americane şi germane. Fondurile de pensii câştigă la preţul titlurilor, iar Finanţele au programată o nouă licitaţie luni.

Fondurile Pilonului II au câştigat vineri, 23 octombrie, circa 182 de milioane de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie 21 de lei pe participant, pentru că randamentele titlurilor de stat româneşti cu scadenţe de până la cinci ani au scăzut, arată calculul BURSA făcut pe fixingul Băncii Naţionale a României (BNR), banca centrală a ţării. Media pe participant împarte câştigul la cei 8.543.556 de participanţi raportaţi pentru iunie 2026 de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţia care supraveghează fondurile de pensii; fiecare participant are altă sumă în cont, deci alt câştig. Câştigul reprezintă o creştere a preţului titlurilor din portofoliul fondurilor, nu bani încasaţi, şi nu reprezintă randamentul total al fondurilor. Preţul unui titlu de stat aflat deja în circulaţie urcă atunci când randamentul cerut pe piaţă scade, mecanism pe care BURSA l-a explicat în articolul ”De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat”.

La fixingul de vineri, de la ora 12:00, cotaţia de cumpărare (BID) a coborât la 6,52% pe şase luni, de la 6,57% joi, la 6,57% pe 12 luni, de la 6,62%, la 6,74% pe trei ani, de la 6,83%, şi la 6,89% pe cinci ani, de la 6,94%, potrivit istoricului publicat de BNR. Randamentul pe zece ani a rămas la 7,12%, conform aceluiaşi istoric al BNR.

Cât a câştigat fiecare fond

NN a câştigat circa 60,9 milioane de lei, Metropolitan Life 28,9 milioane de lei, Aripi şi Vital câte 17,5 milioane de lei, BCR 11,3 milioane de lei, iar Pensia Noastră 9,8 milioane de lei, după calculul BURSA. Pentru AZT Viitorul Tău, BURSA estimează un câştig de circa 36,1 milioane de lei: fondul nu publică lista titlurilor, iar estimarea porneşte de la cele 25,74 miliarde de lei în titluri de stat în lei din raportarea semestrială a fondului şi de la durata medie a celorlalte şase fonduri.

De la 30 septembrie, ultima zi lucrătoare a lunii trecute, până vineri, fondurile au câştigat aproximativ 3,38 miliarde de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie aproximativ 395 de lei pe participant, estimează BURSA. Pe fonduri, câştigul aproximativ al lunii ajunge la 1,18 miliarde de lei la NN, 671 de milioane de lei la AZT Viitorul Tău (estimare), 526 de milioane de lei la Metropolitan Life, 302 milioane de lei la Aripi, 291 de milioane de lei la Vital, 243 de milioane de lei la BCR şi 167 de milioane de lei la Pensia Noastră, după calculul BURSA. Pe 30 septembrie, cotaţia BID pe zece ani era 7,65%, iar cea pe trei ani 7,39%, arată datele BNR. Calculul BURSA foloseşte listele de titluri publicate de NN, BCR, Aripi şi Pensia Noastră la 30 iunie 2026 şi de Metropolitan Life şi Vital la 31 mai 2026 şi nu cuprinde cuponul încasat, titlurile cumpărate sau vândute după aceste date, titlurile în euro şi în dolari şi acţiunile.

Dealerii primari mai cumpără titluri de 55 de milioane de lei

Ministerul Finanţelor, emitentul titlurilor de stat, a vândut vineri, în sesiunea suplimentară de oferte necompetitive, obligaţiuni cu scadenţa la 12 februarie 2029 (ROVRZSEM43E4) şi cuponul de 5%, în valoare nominală de 55 de milioane de lei, arată comunicatul oficial al BNR şi al Ministerului Finanţelor. Ministerul Finanţelor a oferit 133 de milioane de lei, trei dealeri primari au subscris 55 de milioane de lei, iar ministerul a acceptat întreaga sumă, conform comunicatului BNR şi al Ministerului Finanţelor. Cumpărătorii plătesc 53,14 milioane de lei fără dobânda acumulată şi 55,07 milioane de lei ca valoare de decontare, cu dobânda acumulată, după datele din comunicatul oficial. Raportul dintre suma fără dobânda acumulată şi valoarea nominală, socotit de BURSA, este 96,626%, adică preţul mediu al licitaţiei de joi, de 96,6258% din valoarea nominală, fără dobânda acumulată, căruia comunicatul îi asociază un randament de 6,61%. Cu sesiunea suplimentară, emisiunea însumează 941,5 milioane de lei valoare nominală, iar valoarea de decontare a întregii emisiuni, cu dobânda acumulată, ajunge la 942,75 milioane de lei, potrivit comunicatului BNR şi al Ministerului Finanţelor.

Joi, BURSA a relatat rezultatul licitaţiei de referinţă: şapte dealeri primari au cerut titluri de 2,05 miliarde de lei în oferte competitive, la o ofertă anunţată de 500 de milioane de lei, iar ministerul a vândut 886,5 milioane de lei, din care 800 de milioane de lei în oferte competitive. Cotaţia BID interpolată de BURSA din fixingul de vineri pentru cei circa 2,3 ani rămaşi până la scadenţa seriei a coborât la 6,68%, iar cotaţia de vânzare (ASK) la 6,46%, după datele BNR, astfel că randamentul de 6,61% din comunicatul BNR şi al Ministerului Finanţelor stă între cele două cotaţii.

Cele şase fonduri care publică lista titlurilor deţin, după listele lor, circa 3,42 miliarde de lei din seria februarie 2029. BURSA estimează scăderea de vineri a randamentului acestei serii la 0,08 puncte şi câştigul celor şase fonduri pe seria februarie 2029 la circa 5,3 milioane de lei.

De ce au scăzut randamentele pe scadenţele scurte şi medii

Randamentul pe trei ani a coborât cu 0,09 puncte, aproape dublul scăderii de 0,05 puncte de pe celelalte trei scadenţe de până la cinci ani din fixingul BNR, iar randamentul pe zece ani nu s-a mişcat. De ce a scăzut randamentul pe trei ani aproape de două ori mai mult decât celelalte? Nicio instituţie, niciun dealer şi niciun analist nu au explicat public scăderea randamentelor româneşti.

În România, între fixingul de joi şi cel de vineri au apărut două fapte. BURSA a publicat joi rezultatul licitaţiei, în care, potrivit calculului BURSA, aproximativ 1,25 miliarde de lei din ofertele competitive au rămas neacceptate. Vineri, la ora 09:42, BURSA a publicat comunicatul Ministerului Finanţelor primit de redacţie, în care ministerul anunţă un deficit bugetar în primele nouă luni ale anului de 3,82% din produsul intern brut (PIB), faţă de 5,35% în aceeaşi perioadă din 2025, şi o ţintă anuală de 6,2% din PIB, în metodologia naţională. Datele Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene, despre deficitul de 7,8% din PIB din 2025, cel mai mare din Uniunea Europeană, au apărut pe 21 octombrie, la ora 12:00 a României, înaintea intervalului dintre cele două fixinguri; comunicatul ministerului de vineri cuprinde, în plus, deficitul pe nouă luni şi ţinta anuală.

În afara României, randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a închis joi, 22 octombrie, la 4,951%, cu 0,198 puncte mai jos, cel mai mic nivel de închidere din 17 septembrie, iar randamentul pe doi ani a coborât cu 0,175 puncte, la 4,648%, potrivit Investing.com. Investing.com explică scăderea prin temerile investitorilor faţă de cheltuielile companiilor americane pentru inteligenţa artificială şi prin criza bugetară şi politică din Franţa. Michael Pedroni, directorul general al Highland Global Advisors şi fost oficial al Trezoreriei Statelor Unite, a declarat joi pentru Axios că titlurile americane câştigă din deteriorarea datoriei franceze; Axios mai arată că randamentele au scăzut joi puternic şi în Germania, Canada şi Elveţia. Randamentul titlurilor germane pe zece ani a coborât joi la 3,38%, de la 3,41% miercuri, după datele publicate de Ideal Investisseur, iar vineri a ajuns la cel mai mic nivel din 31 august, conform Trading Economics. În aceeaşi zi de joi, randamentul titlurilor franceze pe zece ani a urcat la 5,14%, cel mai mare nivel din iulie 2002, scrie Reuters, citat de BURSA. Vineri, la ora 11:00 a României, înaintea fixingului BNR, S&P Global, compania care calculează indicele managerilor de achiziţii (PMI), a publicat pentru zona euro un indice compozit preliminar de 51,9 în octombrie, faţă de 53,1 în septembrie, cel mai mic nivel din ultimele patru luni; indicele rămâne peste 50, deci arată o activitate în creştere, dar într-un ritm mai lent. S&P Global mai arată că, în octombrie, costurile de producţie din industrie au crescut cel mai repede din luna mai, din cauza energiei. Datele publice nu arată dacă indicele PMI a influenţat randamentele româneşti.

Randamentele româneşti pe scadenţe de până la cinci ani au scăzut la fixingul de vineri, după scăderile puternice de joi ale randamentelor titlurilor americane şi germane. Interpretarea BURSA: scăderea mai mare pe trei ani priveşte scadenţa cea mai apropiată de seria februarie 2029, pe care dealerii care nu au primit titluri la licitaţie o pot cumpăra pe piaţa secundară. Datele publice nu arată tranzacţiile dealerilor şi nici nu despart explicaţiile: scăderea randamentelor româneşti poate veni din cererea rămasă neacoperită la licitaţie, din informaţiile bugetare publicate vineri, din scăderea randamentelor americane şi germane sau din toate acestea. De ce nu a urmat însă randamentul românesc pe zece ani scăderea randamentelor americane şi germane pe zece ani? BURSA consideră posibil ca investitorii să fi cerut la titlurile româneşti pe zece ani o primă pentru deficitul României, cel mai mare din Uniunea Europeană în 2025, după datele Eurostat. Evoluţia titlurilor franceze, al căror randament a urcat joi în timp ce randamentul german a scăzut, arată că tensiunile bugetare produc reacţii diferite pe pieţele europene. Nicio sursă nu confirmă însă explicaţia BURSA pentru randamentul românesc pe zece ani.

Ce urmează

Comunicatul BNR şi al Ministerului Finanţelor trece data de 26 octombrie ca dată a redeschiderii emisiunii din seria februarie 2029. Tot pe 26 octombrie, calendarul Ministerului Finanţelor pentru octombrie, publicat de presă, programează o licitaţie de obligaţiuni de tip benchmark de 500 de milioane de lei, iar pe 29 octombrie alte trei licitaţii. Ministerul Finanţelor a anunţat în comunicatul publicat de BURSA vineri că rectificarea bugetară, cu tăierea cheltuielilor neesenţiale, este una dintre priorităţile de până la sfârşitul anului, fără o dată de adoptare. Presa a publicat că agenţia de evaluare financiară Moody's are programată pentru vineri, la ora 23:00 a României, decizia privind ratingul Franţei. Banca Centrală Europeană (BCE), banca centrală a zonei euro, are programată şedinţa de politică monetară pe 28 şi 29 octombrie, potrivit calendarului BCE.