Planul lui Trump pentru Ucraina a reaprins disputa din UE privind activele ruseşti îngheţate

Planul preşedintelui american Donald Trump pentru oprirea războiului din Ucraina provoacă nelinişte în capitalele europene şi intensifică presiunile privind decizia asupra activelor ruse îngheţate, aflate în centrul mecanismului de finanţare a Kievului, potrivit AFP, de la care transmitem cele ce urmează.

Propunerea în 28 de puncte, prezentată săptămâna trecută de administraţia americană, a relansat discuţii intense între statele europene, preocupate să nu accepte un acord perceput drept prea favorabil Moscovei şi să influenţeze negocierile cu impact direct asupra viitorului Ucrainei şi securităţii Europei.

Îngrijorările se concentrează în special asupra punctului 14 din plan, care vizează utilizarea activelor ruse „îngheţate”. Aproximativ 210 miliarde de euro aparţinând Băncii Centrale a Rusiei sunt blocate în UE din februarie 2022, iar planul Trump prevede ca o parte dintre acestea să fie transferate Statelor Unite şi Rusiei pentru diverse proiecte - scenariu considerat inacceptabil de mai multe ţări europene.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că „europenilor le revine să decidă” cum vor fi folosite aceste active. Discuţiile au loc în contextul în care statele membre analizează posibilitatea finanţării Ucrainei în următorii doi ani tocmai prin valorificarea acestor fonduri blocate.

Pentru numeroase ţări cu bugete vulnerabile, această opţiune este atractivă, Germania, statele baltice, ţările nordice, Polonia şi Olanda exercitând presiuni puternice în favoarea ei. Totuşi, operaţiunea ridică dificultăţi juridice majore, iar Belgia - unde sunt deţinute cele mai multe dintre active - rămâne ferm împotrivă.

Premierul belgian Bart De Wever se teme că Belgia ar putea suporta singură consecinţele în cazul unor litigii sau represalii ruse, motiv pentru care Bruxelles-ul refuză, deocamdată, orice flexibilizare a poziţiei. În culise, diplomaţii europeni încearcă de săptămâni întregi să depăşească blocajul, iar planul Trump a amplificat presiunea pentru găsirea unui compromis, afirmă un diplomat european sub protecţia anonimatului.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat luni că speră într-un acord rapid privind folosirea acestor fonduri pentru Ucraina, dar a admis că „nu există încă o decizie finală”, întrucât mai multe state rămân reticente.

Belgia şi-a reiterat „îngrijorarea” şi a transmis AFP că poziţia sa rămâne neschimbată, în pofida presiunilor din ce în ce mai puternice.

Statele membre mai au trei săptămâni la dispoziţie pentru a găsi o poziţie comună sau o alternativă de finanţare, înaintea summitului european decisiv programat la jumătatea lunii decembrie.