Poliţiştii de frontieră acţionează zilnic în zonele de competenţă - la frontiera internă, în cadrul controalelor aleatorii şi nesistematice efectuate pe căile de comunicaţie, în limita a 30 km de la linia de frontieră în interior, precum şi în punctele de trecere ale frontierei terestre, aeroportuare şi maritime, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. În aceste zone sunt depistate constant persoane, cetăţeni români şi străini, care se legitimează cu documente de identitate false sau falsificate ori prezintă documente aparţinând altor persoane, încercând să inducă în eroare vigilenţa poliţiştilor de frontieră.
Astfel, în primele nouă luni ale anului 2025, poliţiştii de frontieră români au constatat 789 de infracţiuni de fals şi uz de fals, în care au fost implicate persoane de diferite cetăţenii.
Situaţia la nivelul punctelor aeroportuare
O creştere considerabilă a numărului de persoane depistate în posesia unor documente false, s-a constatat în principal în punctele de trecere a frontierei aeroportuare.
Numai pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni au fost identificate, de la începutul anului, peste 100 de documente false sau falsificate.
O creştere semnificativă a numărului de documente false descoperite pe Aeroportul Otopeni s-a înregistrat în luna septembrie, când media a fost de un caz la fiecare două zile, indicator ce reflectă nivelul ridicat de profesionalism şi vigilenţă al structurilor operative ale Poliţiei de Frontieră Române.
Majoritatea celor care au încercat să treacă frontiera cu documente false sunt cetăţeni români sau cetăţeni ai unor state terţe (Albania, Siria, Kazahstan, Georgia), care au nevoie de viză pentru a călători în spaţiul Schengen sau pe numele cărora sunt emise alerte din diverse motive.
Cele mai frecvent falsificate documente sunt acte de identitate româneşti, poloneze şi italiene, folosite în scopul deplasării ilegale către state membre Schengen.
Metode utilizate şi mijloace de verificare
Pentru prevenirea şi combaterea fraudei documentare, Poliţia de Frontieră Română utilizează tehnologii performante de verificare, precum:
comparatoare video-spectrale care analizează documentele în lumină albă, ultravioletă, infraroşu şi prin filtre de culoare;
lămpi UV;
dispozitive portabile de verificare a autenticităţii documentelor.
O metodă des întâlnită pe aeroporturile internaţionale este metoda „dublului check-in”: cetăţeni ai unor state non-UE îşi achiziţionează două bilete - unul către o destinaţie pentru care nu au nevoie de viză şi altul către un stat Schengen. După accesul în zona de tranzit, încearcă să se îmbarce pe cursa Schengen, prezentând documente de călătorie false, falsificate sau aparţinând altor persoane.
Cazuri recente
La sfârşitul lunii septembrie 2025, în Punctul de Trecere a Frontierei Aeroport Henri Coandă, poliţiştii de frontieră au depistat mai multe persoane - cetăţeni din Iran, Bangladesh, Siria şi România - care au prezentat paşapoarte false sau cărţi de identitate româneşti contrafăcute.
O contribuţie semnificativă în descoperirea acestor cazuri o au ofiţerii din punctele şi centrele de contact ce funcţionează la nivelul frontierelor României, care verifică operativ documentele suspecte prin canale de cooperare internaţională.
Măsuri şi sancţiuni
În toate cazurile în care sunt depistate persoanele care recurg la astfel de metode - folosirea unor documente de călătorie false sau falsificate - poliţiştii de frontieră întrerup călătoria acxestora, întocmind totodată actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunilor comise (ex: fals, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale sau complicitate la săvârşirea acestei infracţiuni, tentativă de ieşire/intrare ilegală etc.), pedeapsa prevăzută de legislaţie pentru aceste infracţiuni fiind cuprinsă între 3 luni şi 5 ani de închisoare.






















































Opinia Cititorului