Portalul Digital Unic al României întârzie până în martie 2026

Portalul Digital Unic al României, despre care fostul ministru PSD al Digitalizării, Bogdan Ivan, afirma acum aproape doi ani că va permite accesul la zeci de servicii publice online „cu un simplu click, fără a mai depinde de starea de spirit a unui funcţionar de la ghişeu”, nu este încă disponibil, potrivit HotNews. Lansarea era programată să aibă loc în 18 luni, adică în septembrie 2025, subliniază sursa citată. Într-un răspuns pentru HotNews, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a precizat că portalul va fi disponibil în curând.

Contractul pentru implementarea Portalului Digital Unic al României (PDURo), un proiect în valoare de 96 milioane de lei (fără TVA), a fost semnat în data de 19 martie 2024 la Palatul Victoria, precizează sursa menţionată.

Noul sistem IT, ce va permite accesarea a peste 21 de proceduri online din ţară şi din UE, ar fi trebuit să fie finalizat în 18 luni, respectiv în data de 18 septembrie 2025, conform HotNews.

Noul portal IT va înlocui Punctul de Contact Unic Electronic (PCUe), administrat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu o platformă modernă, conformă cu standardele europene pentru Single Digital Gateway, şi va fi integrat în portalul „Europa ta”, accesibil în întreaga Uniune Europeană în toate limbile oficiale, specifică publicaţia.

Portalul va permite multiple integrări, inclusiv cu Ghişeul.ro pentru efectuarea plăţilor online, cu Registrul Comerţului pentru companii, ANAF pentru asociaţii şi instituţii publice, şi cu Portalul legislaţie.just.ro pentru accesul la toate actele normative, subliniază sursa menţionată. De asemenea, va fi conectat la Digital Signature Service (DSS) al Comisiei Europene pentru verificarea şi validarea semnăturilor electronice emise de furnizorii din Uniunea Europeană, precum şi la alte hub-uri de servicii, cum ar fi cele ale Ministerului Afacerilor Interne, potrivit publicaţiei.

„Portalul ROePAS nu a devenit încă operaţional, ca urmare a unor constrângeri şi dependenţe identificate pe parcursul implementării, care au impactat calendarul iniţial al proiectului”, au precizat pentru HotNews oficialii ADR.

Preşedintele ADR, Dragoş Vlad, a enumerat în discuţia cu HotNews şi principalele cauze: „dependenţa de finalizarea altor proiecte guvernamentale IT, necesitatea adoptării unor modificări legislative fără de care anumite proceduri parte a Anexei II din regulamentul SDG nu pot fi derulate integral online, precum şi disponibilitatea limitată a unor instituţii publice implicate în procesul de integrare, pe fondul derulării simultane a mai multor proiecte IT”, conform sursei precizate.

„La acestea se adaugă complexitatea procesului de migrare şi validare a datelor din sistemele existente, PCUe şi e-guvernare, precum şi durata prelungită a activităţilor de testare a funcţionalităţilor portalului ROePAS, esenţiale pentru asigurarea stabilităţii şi conformităţii sistemului”, menţionează acesta, potrivit HotNews.

Instituţia a precizat că funcţionarea portalului unic „depinde de dezvoltarea simultană a unor proiecte şi sisteme informatice esenţiale, finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau alte fonduri europene nerambursabile”, evidenţiază sursa amintită.

Printre acestea se numără infrastructura Cloud-ului Guvernamental, unde este implementat ROePAS, sistemele informatice ale instituţiilor care trebuie integrate, precum ANAF, ONRC, MAI şi alte autorităţi emitente de acte şi avize, componentele de interoperabilitate şi schimb automat de date (inclusiv pentru aplicarea principiului once-only), precum şi serviciile de validare a semnăturii electronice şi mecanismele de autentificare interoperabile la nivel european, conform sursei precizate.

„În practică, ROePAS nu funcţionează izolat, ci ca hub de interconectare. Orice decalaj în livrarea sau stabilizarea sistemelor externe generează impact direct asupra calendarului de integrare, testare şi validare”, susţine ADR, conform HotNews.

În privinţa întârzierilor legate de modificările legislative, ADR spune că Regulamentul (UE) 2018/1724 (Single Digital Gateway) impune ca anumite proceduri să poată fi derulate integral online, adaugă sursa menţionată.

„Fără corelarea legislaţiei naţionale cu exigenţele regulamentului european, anumite fluxuri nu pot fi configurate ca proceduri complet digitale”, arată ADR, conform publicaţiei.

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) precizează că „disponibilitatea limitată a unor instituţii” nu se datorează lipsei de cooperare, ci unor constrângeri obiective, precum capacitatea tehnică şi resursele umane IT reduse, derularea simultană a mai multor proiecte majore finanţate prin PNRR, necesitatea adaptării aplicaţiilor legacy pentru interoperabilitate şi prioritizarea altor obligaţii legale sau operaţionale, specifică sursa precizată.

„Integrarea ROePAS presupune configurare tehnică, testare, validare juridică şi operaţională la nivelul fiecărei instituţii. Dacă aceste etape nu pot fi parcurse în ritmul planificat, întregul calendar este afectat”, afirmă autoritatea, conform HotNews.

Oficialii ADR au mai precizat că „potrivit prevederilor contractuale, termenul de finalizare a fost prelungit până în luna martie 2026, în vederea asigurării îndeplinirii tuturor cerinţelor funcţionale şi tehnice asumate”, adaugă publicaţia menţionată.

Termenul contractual a fost extins până în martie 2026 pentru a permite finalizarea integrărilor tehnice, încheierea etapelor de testare funcţională şi de interoperabilitate, validarea fluxurilor de date şi alinierea cadrului normativ acolo unde este necesar, subliniază sursa menţionată.

Operaţionalizarea nu depinde de un singur factor, ci de convergenţa mai multor componente: tehnică, legislativă şi instituţională, adaugă publicaţia.

În măsura în care toate condiţionalităţile externe sunt îndeplinite operaţionalizarea poate fi realizată în intervalul stabilit, subliniază autoritatea, conform sursei citate.

Preşedintele ADR a subliniat că „între momentul punerii în funcţiune şi momentul în care beneficiile devin vizibile pentru cetăţeni şi companii există, în mod firesc, o perioadă de tranziţie”, mai menţionează sursa amintită.

„Adoptarea şi utilizarea portalului sunt influenţate de factori externi, precum disponibilitatea procedurilor digitalizate la nivelul instituţiilor, gradul de integrare a acestora, precum şi percepţia şi nivelul de încredere al utilizatorilor. Succesul portalului nu depinde de o singură entitate, ci de un efort coordonat şi susţinut al tuturor instituţiilor publice implicate, pentru a asigura furnizarea efectivă şi coerentă a serviciilor digitale”, a mai precizat Dragoş Vlad pentru HotNews.

În ceea ce priveşte aspectele financiare, plăţile efectuate şi sumele rămase de achitat, spune ADR, urmează să fie finalizate la încheierea procesului de implementare şi recepţie, susţine publicaţia.

„Valoarea plăţilor pentru contractul de prestări servicii a fost de 79.746.660 lei cu TVA din totalul de 115.935.340 lei cu TVA”, a comunicat autoritatea, potrivit HotNews. Adică, până acum s-au plătit echivalentul de aproape 16 milioane din totalul de peste 23 de milioane de euro, adaugă sursa citată.

Banii se duc către o asociere de firme conduse de Maguay Computers, care a câştigat licitaţia în 2023. Din asocierea de firme mai fac parte: Logic Computer, Oracle România, Wisevoice AI şi Phoenix IT, conform sursei citate.