Preşedintele Nicuşor Dan participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European

Preşedintele Nicuşor Dan participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, context în care ţara noastră va pleda pentru un buget „ambiţios” al UE pentru perioada 2028-2034, transmite Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a găzduit la finalul săptămânii trecute o şedinţă de lucru în pregătirea reuniunii liderilor UE, una dintre temele principale de discuţie la Bruxelles fiind viitorul Cadru Financiar Multianual, informează sursa citată.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şedinţa de lucru a avut ca obiectiv coordonarea poziţiei naţionale în perspectiva negocierilor care vor avea loc la nivelul liderilor europeni, având în vedere faptul că viitorul Cadru Financiar Multianual va aloca bugetul pentru perioada 2028-2034, influenţând în mod direct perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiţii, infrastructură, agricultură şi dezvoltare regională.

România va susţine adoptarea unui buget european ambiţios, care să menţină nivelul global al finanţării pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună, două instrumente esenţiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, precum şi pentru modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea comunităţilor rurale şi consolidarea securităţii alimentare, arată sursa citată, informează agenţia de presă.

În acelaşi timp, România va pleda pentru finanţarea consolidării capacităţii europene de apărare, cu o atenţie deosebită acordată Flancului estic şi regiunii strategice a Mării Negre, precum şi pentru politicile de recâştigare a competitivităţii şi de reducere a dependenţelor strategice în domeniul energetic şi al tehnologiilor avansate, transmite sursa citată.

Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile, potrivit sursei menţionate.

„În faţa incertitudinii geopolitice în creştere, liderii se vor concentra asupra aspectelor legate de economie şi asupra furnizării de răspunsuri la provocările cu care se confruntă competitivitatea europeană, inclusiv preţurile la energie”, arată site-ul oficial al Consiliului.

Astfel, liderii UE vor discuta despre următorul buget pe termen lung, perioada 2028-2034, despre sprijinul continuu pentru Ucraina, atacurile hibride din Europa legate de Rusia, migraţie, extindere şi reforme, precum şi despre situaţia din Orientul Mijlociu, potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte preţurile la energie, liderii UE vor oferi orientări Comisiei cu privire la măsuri specifice şi temporare pe termen scurt pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie, protejând cetăţenii şi întreprinderile din UE, conform sursei menţionate. Aceştia vor discuta, de asemenea, despre strategia pe termen lung a Europei de reducere a dependenţei sale de combustibilii fosili, potrivit aceleiaşi surse.

Liderii vor examina şi progresele înregistrate în ceea ce priveşte agenda „O Europă, o piaţă”, inclusiv punerea sa în aplicare în 2026 şi 2027, transmite sursa citată.

Ei vor discuta în continuare despre modalităţile de reducere a dezechilibrelor macroeconomice globale care afectează industria europeană, informează sursa citată.

Următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual pentru perioada 2028-2034, „este instrumentul strategic pentru a construi o Europă mai prosperă, mai competitivă şi mai autonomă din punct de vedere strategic”, arată Consiliul.

Totodată, liderii UE vor sublinia că Ucraina rămâne o prioritate-cheie pentru UE, potrivit sursei. În cadrul reuniunii, liderii vor discuta despre sprijinul continuu pentru Ucraina, inclusiv despre nevoile operaţionale ale infrastructurii sale critice înainte de iarnă, conform sursei citate.

Potrivit Consiliului, va fi luat în discuţie comportamentul din ce în ce mai agresiv al Rusiei, inclusiv atacurile sale hibride în întreaga Europă. Vor fi trecute în revistă progresele înregistrate în ceea ce priveşte agenda UE privind pregătirea pentru apărare şi modalităţile de menţinere a dinamicii şi de accelerare a lucrărilor, inclusiv în ceea ce priveşte abordarea lacunelor critice în materie de capabilităţi militare, conform sursei menţionate.