Preţurile petrolului şi-au redus avansul luni

Preţurile petrolului şi-au restrâns avansul luni, după ce în timpul şedinţei au atins cele mai ridicate niveluri din 2022, în contextul în care Arabia Saudită şi alţi membri OPEC au redus livrările din cauza perturbărilor provocate de extinderea războiului dintre Statele Unite, Israel şi Iran, informează news.ro.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 5,14%, până la 97,45 dolari pe baril, în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,32%, până la 95,40 dolari pe baril, la ora transmiterii ştirii, relatează Reuters.

La începutul tranzacţiilor, preţul petrolului Brent a urcat până la 119,50 dolari pe baril, cea mai mare creştere absolută într-o singură zi din istorie, iar WTI a atins un maxim de 119,48 dolari.

De când Statele Unite şi Israelul au bombardat Iranul pe 28 februarie, preţul petrolului Brent a crescut cu până la 65%, iar WTI cu aproximativ 78%.

Chiar şi aşa, aceste niveluri rămân sub maximele istorice din iulie 2008, când Brent a atins 147,50 dolari pe baril, iar WTI 147,27 dolari, potrivit datelor LSEG.

Pe lângă perturbările de aprovizionare, preţurile petrolului au fost susţinute şi de demonstraţiile organizate luni de aripa dură a regimului iranian, în cadrul cărora susţinătorii au ieşit în stradă pentru a-şi declara loialitatea faţă de noul lider suprem, Mojtaba Khamenei. Ascensiunea acestuia a redus speranţele unei încheieri rapide a conflictului din Orientul Mijlociu, care continuă să afecteze pieţele globale.

Analiştii au spus că piaţa a redus din câştigurile maxime ale sesiunii din mai multe motive, printre care posibilitatea unei eliberări coordonate de petrol din rezervele strategice, temerile că preţurile ridicate ale energiei vor alimenta inflaţia şi vor încetini creşterea economică, precum şi marcarea profiturilor într-o piaţă considerată tehnic supra-cumpărată.

Pentru a combate inflaţia ridicată, băncile centrale tind să majoreze dobânzile, ceea ce creşte costurile de finanţare, încetineşte creşterea economică şi poate reduce cererea de energie.

Din punct de vedere tehnic, petrolul WTI a ajuns la cel mai ridicat nivel de supra-cumpărare înregistrat vreodată, iar Brent la cel mai ridicat nivel din 1990.

Gigantul petrolier saudit Aramco a început să reducă producţia la două dintre câmpurile sale petroliere, adăugându-se reducerilor anterioare ale Emiratelor Arabe Unite, Irakului, Kuweitului şi Qatarului, în condiţiile în care transporturile sunt în continuare blocate şi spaţiile de stocare se apropie de limită.

Războiul a închis practic Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul şi gazele naturale lichefiate transportate la nivel mondial. Totuşi, un petrolier operat de o companie grecească a reuşit să traverseze strâmtoarea cu o încărcătură de petrol saudit, semn că unele nave comerciale încearcă încă să navigheze prin acest pasaj strategic.

Compania de analiză Kpler estimează că, chiar dacă strâmtoarea s-ar redeschide marţi, ar fi nevoie de şase până la şapte săptămâni pentru ca exporturile din Golful Persic să revină la capacitatea normală.

Saudi Aramco, care poate redirecţiona o parte din fluxuri prin portul Yanbu de la Marea Roşie, a oferit peste 4 milioane de barili de petrol saudit în licitaţii rare pentru a compensa blocarea Strâmtorii Ormuz.

Preşedintele american Donald Trump este aşteptat să analizeze mai multe opţiuni pentru a tempera creşterea preţului petrolului, inclusiv o posibilă eliberare coordonată de petrol din rezervele strategice împreună cu alte state.

Alte opţiuni discutate includ restricţionarea exporturilor americane de petrol, intervenţii pe piaţa contractelor futures, reducerea unor taxe federale sau suspendarea unor prevederi din legislaţia americană cunoscută sub numele de Jones Act, care impune ca transportul intern de combustibili să fie realizat doar de nave sub pavilion american.

Analistul UBS Giovanni Staunovo a spus că opţiunile sunt limitate. Potrivit acestuia, folosirea rezervelor strategice ar putea ajuta temporar, dar ar reprezenta doar „o picătură într-un ocean” comparativ cu dimensiunea potenţialei crize de aprovizionare dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă o perioadă mai lungă.

Miniştrii din statele G7 nu au decis încă dacă vor elibera rezerve de petrol de urgenţă, a declarat ministrul francez de finanţe, adăugând că guvernele nu văd deocamdată o lipsă imediată de aprovizionare.

Contractele Brent cu livrare imediată se tranzacţionau cu o primă de aproximativ 23 de dolari pe baril faţă de contractele cu livrare peste şase luni. Această structură a pieţei, numită backwardation, indică o lipsă severă de ofertă pe termen scurt.

Războiul din Iran ar putea face ca preţurile combustibililor să rămână ridicate timp de săptămâni sau chiar luni la nivel global, chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid, din cauza instalaţiilor avariate, a logisticii perturbate şi a riscurilor crescute pentru transportul maritim.