Primăria Capitalei şi Fundaţia Comunitară Bucureşti încep procesul de transformare a Parcului Herăstrău

Transformarea Parcului Herăstrău porneşte de la priorităţile exprimate de aproape 10.000 de participanţi la consultarea publică şi de la o finanţare privată de 900.000 de euro deja mobilizată de Fundaţia Comunitară Bucureşti. Primii 90.000 de euro vor fi investiţi imediat în studiile şi expertizele necesare regenerării spaţiilor verzi din parc, restul urmând să fie direcţionaţi pe măsură e etapele sunt stabilite împreună cu administraţia publică. Mai departe, Fundaţia Comunitară Bucureşti îşi propune să atragă fonduri de până la 10 milioane de euro din mediul privat şi din rândul societăţii civile pentru planul ulterior de intervenţie, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Primăria Municipiului Bucureşti şi Fundaţia Comunitară Bucureşti fac primii paşi concreţi pentru transformarea Parcului Herăstrău, printr-un nou model de colaborare care aduce împreună administraţia publică, comunitatea, specialiştii şi finanţatorii privaţi.

Procesul porneşte de la rezultatele consultării publice la care au participat 9.780 de utilizatori ai parcului şi continuă cu mobilizarea imediată a resurselor necesare pentru pregătirea intervenţiilor. Fundaţia Comunitară Bucureşti a atras deja o finanţare privată de 900.000 de euro pentru procesul de regenerare şi alocă, într-o primă etapă, 90.000 de euro pentru studiile, expertizele şi documentaţiile tehnice necesare, inclusiv inventarierea arborilor, evaluarea stării acestora şi elaborarea unui plan de gestionare a patrimoniului arboricol. În paralel, Fundaţia pregăteşte o campanie prin care urmăreşte să atragă până la 10 milioane de euro de la companii şi donatori individuali pentru etapele viitoare de regenerare a parcului.

Noul mecanism de lucru permite ca etapele pregătitoare să înceapă rapid, independent de calendarul bugetelor publice, păstrând în acelaşi timp decizia, controlul şi proprietatea documentaţiilor în zona administraţiei publice. Fundaţia Comunitară Bucureşti va finanţa şi va contracta specialiştii pentru regenerarea spaţiilor verzi pe baza unor caiete de sarcini agreate cu autorităţile şi experţii implicaţi, iar rezultatele vor fi predate Primăriei Municipiului Bucureşti şi vor sta la baza proiectării şi lucrărilor viitoare.

„Dacă am aştepta desfăşurarea procedurilor administrative pentru proiectarea peisagistică, dar şi pentru punerea în siguranţă a malului, nu am avea suficientă viteză. De aceea, nu pot sublinia suficient rolul Fundaţiei Comunitare Bucureşti. Rolul meu a fost să fiu deschis la colaborare şi, împreună, să creăm acest mecanism prin care să intrăm pe traiectorie, să punem lucrurile în mişcare şi să accelerăm intervenţiile. Consultarea publică şi studiile sunt esenţiale şi vor fi susţinute prin aceste fonduri private. În această formulă de parteneriat între două instituţii publice, o fundaţie şi o asociaţie profesională, am în acelaşi timp convingerea că putem avea şi o guvernanţă a intervenţiilor, care să asigure participarea, consultarea şi acţiunea pentru parc”, declară Ciprian Ciucu, Primarul General al Municipiului Bucureşti.

Aproape 10.000 de oameni au stabilit priorităţile pentru Parcul Herăstrău

Consultarea publică, derulată în perioada mai-iunie 2026, arată un ataşament puternic al oamenilor faţă de parc, dar şi aşteptări mari pentru schimbare. 43,8% dintre respondenţi se declară nemulţumiţi de starea actuală a parcului, scorul mediu de satisfacţie fiind de 2,56 din 5. Alţi 43,7% evaluează situaţia drept acceptabilă, în timp ce doar 12,5% se declară mulţumiţi.

Aşteptările participanţilor sunt foarte concrete. Modernizarea infrastructurii generale este considerată prioritară de 83,2% dintre respondenţi, iar 74,3% indică refacerea mediului natural drept una dintre principalele direcţii de intervenţie. Toaletele publice permanente, mai numeroase şi mai curate, reprezintă cea mai solicitată măsură punctuală rezultată din consultare, indicată de 85,5% dintre respondenţi. Iluminatul mai bun pe timp de noapte e indicat de 81,4% dintre respondenţi, urmat de reabilitarea aleilor şi a pavajelor (77,9%), asigurarea de cişmele funcţionale (68,9%) şi îmbunătăţirea mobilierului urban (61,6%). Jumătate dintre respondenţi îşi doresc şi utilizarea unor materiale mai naturale, cu mai puţin beton şi metal.

Refacerea mediului natural este la fel de importantă. 78,6% cer mai mulţi copaci şi vegetaţie mai densă pentru umbră, răcoare şi filtrarea aerului, 71,2% vor îmbunătăţirea calităţii apei lacului, iar 56,9% un acces mai bun la mal. Aproape jumătate dintre participanţi au menţionat aleile şi trotuarele degradate printre principalele nemulţumiri, în timp ce răspunsurile indică o preferinţă clară pentru păstrarea caracterului natural al parcului şi evitarea intervenţiilor excesive. Rezultatele consultării publice arată şi nevoia unei organizări mai bune a mişcării în parc. 58,5% dintre respondenţi îşi doresc o pistă de alergare cu suprafaţă dedicată, 56,2% facilităţi mai bune pentru activităţi nautice, iar 53,8% infrastructură pentru biciclete şi trotinete. Separarea mai clară a traseelor pentru pietoni, alergători şi mijloacele pe roţi este una dintre temele recurente ale consultării.

„Cei aproape 10.000 de oameni care au participat la consultare nu ne-au oferit doar opinii despre parc. Ne-au dat o listă de priorităţi şi un mandat de acţiune: să protejăm ceea ce Herăstrăul are valoros şi să reparăm ceea ce îl împiedică să îşi atingă potenţialul. Rolul nostru este să ducem această voce mai departe, să mobilizăm resurse şi să contribuim la transformarea priorităţilor în proiecte reale. Avem deja 900.000 de euro asiguraţi pentru intervenţii asupra spaţiilor verzi, alocăm imediat 90.000 de euro pentru pregătirea proiectelor şi ne propunem să construim, alături de companii şi cetăţeni, un fond de până la 10 milioane de euro pentru regenerarea parcului”, declară Alina Kasprovschi, director executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti.

Mecanismul prin care resursele private pot accelera proiectele publice

Protocolul de colaborare reuneşte Primăria Municipiului Bucureşti, Administraţia Domeniului Public Bucureşti, Fundaţia Comunitară Bucureşti şi Asociaţia Peisagiştilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti-Ilfov şi a fost votat în unanimitate în Consiliul General al Primăriei Municipiului Bucureşti. Partenerii vor lucra împreună la elaborarea studiilor, analizelor şi documentelor strategice necesare regenerării şi administrării pe termen lung a Parcului Herăstrău Vechi, zonă unde se vor desfăşura primele intervenţii. Colaborarea are la bază interesul public, transparenţa, participarea civică, protejarea patrimoniului istoric şi natural şi a biodiversităţii, precum şi fundamentarea deciziilor pe date şi expertiză tehnică.

Modelul propus delimitează clar responsabilităţile. Primăria Municipiului Bucureşti şi administraţia parcului coordonează procesul instituţional, stabilesc cerinţele, validează rezultatele şi asigură implementarea acestora. Fundaţia Comunitară Bucureşti mobilizează resurse private, contractează specialişti şi urmăreşte derularea etapelor finanţate. Specialiştii Asociaţiei Peisagiştilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti-Ilfov, împreună cu experţi din domeniile conexe, vor realiza inventarierea arborilor, vor elabora studiile şi expertizele de specialitate şi vor întocmi planul de gestionare a arborilor din Parcul Herăstrău Vechi. Comunitatea va rămâne implicată prin consultări şi prin urmărirea transparentă a evoluţiei proiectului.

Primii paşi concreţi pentru regenerarea Parcului Herăstrău

În prima etapă, bugetul de 90.000 de euro va finanţa studiile şi expertizele necesare pentru ca viitoarele lucrări să fie proiectate corect şi să răspundă priorităţilor stabilite pentru parc. Fondurile vor acoperi inventarierea arborilor prin intermediul unei aplicaţii digitale de tip TreePlotter, realizarea unui inventar public, studiile de specialitate, expertizele tehnice şi dendrologice, evaluarea stării de sănătate şi a riscului arborilor, elaborarea planului de gestionare a arborilor, precum şi documentaţiile necesare fundamentării temelor de proiectare pentru viitoarele intervenţii.

Inventarul digital al arborilor va fi public şi accesibil atât administraţiei, cât şi cetăţenilor şi va constitui baza unui Registru Verde dedicat Parcului Herăstrău Vechi. Pentru fiecare arbore vor fi înregistrate localizarea GIS, caracteristicile dendrometrice, starea de sănătate şi recomandările de management. Datele vor putea fi actualizate permanent de administraţia publică, iar instrumentul va putea fi extins etapizat la nivelul întregului Parc Herăstrău, oferind un instrument permanent pentru monitorizarea şi administrarea adaptivă şi durabilă a patrimoniului arboricol.

Aceste activităţi vor fi derulate în paralel cu pregătirea cadrului administrativ pentru intervenţiile majore şi cu mobilizarea mediului privat şi a societăţii civile pentru atragerea resurselor financiare necesare etapelor ulterioare ale procesului de regenerare. Resursele private vor accelera pregătirea proiectelor, fără a transfera finanţatorilor dreptul de decizie asupra parcului. Controlul, validarea şi proprietatea documentaţiilor vor rămâne în responsabilitatea administraţiei publice, iar soluţiile şi priorităţile de intervenţie vor fi definite în colaborare cu specialiştii, finanţatorii şi membri ai comunităţii, în acord cu principiile New European Bauhaus.

De la consultare la implicare pe termen lung pentru viitorul Parcului Herăstrău

Consultarea a evidenţiat în acelaşi timp şi faptul că bucureştenii vor să rămână implicaţi în proces. 63,8% s-au declarat disponibili pentru consultări viitoare, iar 3.581 de persoane şi-au lăsat datele de contact pentru a fi implicate în etapele următoare. În plus, 38% ar face voluntariat, iar 28,9% ar contribui financiar la restaurarea parcului. Consultarea a creat astfel nu doar o bază de date despre nevoile Parcului Herăstrău, ci şi o comunitate pregătită să susţină transformarea sa.

Noul model de colaborare poate transforma această disponibilitate într-un parteneriat pe termen lung între administraţie, cetăţeni, companii, donatori şi specialişti. Obiectivul comun este ca priorităţile exprimate de comunitate să fie transformate în studii, proiecte şi intervenţii concrete, într-un proces transparent şi coerent de regenerare a unuia dintre cele mai importante spaţii verzi ale Capitalei.

„Parcul Herăstrău poate deveni un exemplu despre cum se pot face proiecte importante pentru Bucureşti atunci când administraţia, comunitatea şi mediul privat lucrează împreună în aceeaşi direcţie. Prin colaborarea public-privată cu Primăria Municipiului Bucureşti pentru viitorul parcului nu vrem doar să finanţăm câteva etape, ci să construim un proces care continuă, rămâne transparent şi păstrează oamenii implicaţi, generând rezultate vizibile pentru parc şi pentru oraş”, declară Alina Kasprovschi, director executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti.