Procurorul general, anunţ după ce Georgescu a fost trimis în judecată: Cum şi-a băgat Rusia coada în alegeri

România se confruntă cu efectele tot mai vizibile ale ceea ce procurorul general Alex Florenţa numeşte „subversiune politică”, o formă insidioasă de război hibrid care exploatează reţele de afaceri, mass-media şi surse politice interne pentru a influenţa deciziile guvernamentale. Procurorul Florenţa a atras atenţia asupra intensificării acestor practici în perioada alegerilor prezidenţiale, când mesajele instigatoare la ură şi violenţă au fost amplificate prin intermediul inteligenţei artificiale şi al canalelor pro-ruse, scrie DC News, de la care menţionăm următoarele.

Florenţa a subliniat că, pe lângă mecanismele subtile de influenţă, există şi instrumentarea grupărilor extremiste româneşti. „Ne amintim de relaţiile şi de vizitele făcute la ambasada Rusiei şi dezvoltate în ultimii doi ani de zile de mai mulţi parlamentari români. Dar un element important, care se regăseşte în spaţiul românesc, este, în momentul de faţă, şi instrumentarea grupărilor extremiste româneşti. Ţinem minte, de asemenea, de cazul Marian Moţocu, un personaj trimis în judecată de către parchet anul acesta şi care intrase în legături de coordonare directe cu Ambasada Federaţiei Ruse, la acel moment, în speţe cu ataşatul militar rus”, a declarat el.

Procurorul general a avertizat asupra unei intensificări a narativelor instigatoare la ură şi violenţă asociate campaniei lui Călin Georgescu, care au creat un climat de panică în societate. „Trebuie să avem în vedere faptul că, începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă, asociate campaniei de promovare a unui candidat independent şi au creat un climat de panică la nivelul societăţii. Această creştere a volumului de conţinut instigator la acţiuni violente a fost iniţiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluţia realizându-se însă mult sistematic, prin promovarea de elemente de conţinut de instigare la ură generate prin intermediul inteligenţei artificiale”, a mai spus el.

Aceste mesaje au fost amplificate şi prin canale de propagandă pro-ruse şi prin reţele de socializare, unde s-a exploatat nostalgia pentru Revoluţia din Decembrie 1989, generând tensiuni artificiale. „Este o inflaţie de astfel de mesaje în zona online, create cu ajutorul inteligenţei artificiale, lucru care dovedeşte un comportament absolut artificial, dar care generează o tensiune, o stare de efervescenţă în rândul colectivităţilor cărora li se adresează, şi, evident, aceste mesaje sunt ulterior preluate şi viralizate prin intermediul diferitelor grupuri extremiste din plan naţional”, a explicat Florenţa.

„Se conturează astfel ipoteza certă a influenţării spaţiului informaţional în vederea amplificării unor stări de nemulţumire, valorificabile apoi prin generarea de acţiuni stradale de amploare. În ceea ce priveşte componenta de dezinformare şi propagandă, care este mult mai evidentă pentru spaţiul public românesc şi care trebuie să curgă în momentul prezent, cu ocazia acestei prezentări, o dezvoltare un pic mai largă, trebuie să avem în vedere câteva elemente. În primul rând, o evoluţie a campaniei de dezinformare, pentru că campaniile de dezinformare presupun anumiţi paşi obligatorii şi care se vor regăsi plecând de la un aspect pur doctrinal la cel practic, care se vor regăsi cu fidelitate şi în ceea ce priveşte modul în care a fost targetat spaţiul românesc.

Va trebui să înţelegem, în primul rând, faptul cum a fost targetată populaţia românească pentru identificarea următoarelor narative receptibile şi, doi la mână, infrastructura pusă în joc în această campanie şi care a adus, în cele din urmă, la o amplificare artificială a rezultatelor în punctul cheie la alegerile prezidenţiale. Trebuie să înţelegem faptul că ecosistemul online utilizat în momentul de faţă de actori din Federaţia Rusă priveşte o gamă largă de instrumente, plecând de la site-uri şi componente de mass-media de stat tradiţionale care răspândesc, încep să creeze anumite ştiri şi se vor regăsi şi în România, după cum vom arăta, şi răspândirea ulterioară prin diferite site-uri şi bloguri create în special pentru crearea şi răspândirea acestui conţinut”, adaugă Florenţa.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat, la 15 septembrie 2025, ancheta în dosarul 6720/284/P/2024, trimiţând în judecată 22 de persoane, printre care fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu şi Horaţiu Potra. Aceştia sunt acuzaţi de tentativă la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi alte infracţiuni conexe.

Potrivit rechizitoriului, planul a fost pus la cale într-o întâlnire clandestină desfăşurată pe 7 decembrie 2024, la Centrul de echitaţie Jbara Horses din Ciolpani, judeţul Ilfov. Discuţia dintre Georgescu şi Potra viza organizarea unor manifestaţii violente în Bucureşti, cu scopul modificării ordinii constituţionale sau împiedicării exercitării puterii de stat. „În dimineaţa zilei de 07 decembrie 2024, între orele 10:51 - 12:01, inculpatul Potra Horaţiu s-a întâlnit pe raza localităţii Ciolpani, în incinta Centrului de echitaţie Jbara Horses, în condiţii de clandestinitate, cu inculpatul Georgescu Călin (candidat la alegerile prezidenţiale şi direct interesat în contestarea deciziei de anulare a alegerilor), ocazie cu care au pus în discuţie un plan (...) de desfăşurare a unor acţiuni violente cu caracter subversiv”, se arată în documentul procurorilor.

Depozitul de armament descoperit la locuinţa lui Potra Horaţiu din Mediaş, incluzând aruncătoare de grenade, pistoale-mitralieră şi explozivi, demonstrează seriozitatea intenţiilor de destabilizare. Rolul lui Georgescu a constat în organizarea întâlnirii, discutarea planului, transmiterea de mesaje alarmiste în emisiuni TV şi apelarea la lideri de organizaţii radicale pentru mobilizarea susţinătorilor.

„Acţiunile inculpatului Georgescu Călin, materializate în organizarea în condiţii de clandestinitate a întâlnirii şi în discutarea planului privind conduita de urmat (...) au întreţinut, respectiv întărit rezoluţia infracţională a inculpatului Potra Horaţiu, care în precedent a desfăşurat o serie de activităţi pentru a asigura participarea unui număr mare de persoane la protestele ce urmau a avea loc pe raza municipiului Bucureşti...”, se arată în rechizitoriu.