Programul de guvernare propune finanţarea spitalelor în funcţie de servicii şi performanţă

Programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureşan, prevede reformarea finanţării sistemului de sănătate, pe principiile „banii urmează pacientul, finanţarea urmează performanţa, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate”, informează Agerpres.

Spitalele ar urma să fie finanţate în funcţie de serviciile medicale efectiv furnizate, pe baza unui pachet de bază clar definit, iar tarifele să reflecte costurile reale şi complexitatea cazurilor. CNAS ar urma să treacă de la rolul de plătitor şi administrator de contracte la cel de cumpărător strategic de servicii medicale, medicamente şi dispozitive, în funcţie de nevoile de sănătate, activitate, accesibilitate, calitate şi rezultate, conform sursei.

Programul prevede şi dezvoltarea asigurărilor suplimentare şi complementare, care ar urma să acopere doar servicii din afara pachetului de bază, fără diminuarea drepturilor asiguraţilor, potrivit agenţiei de presă.

În domeniul medicamentelor, autorii programului propun trecerea către achiziţie strategică şi competiţie, utilizarea mai extinsă a medicamentelor generice şi biosimilare şi respectarea ghidurilor de tratament. CNAS ar urma să primească instrumente pentru negocierea preţurilor şi a condiţiilor de rambursare prin mecanisme bazate pe cost şi rezultate, conform sursei.

Capacitatea spitalicească ar urma să fie adaptată nevoilor reale. Paturile cu grad redus de ocupare vor putea fi reconvertite, pe baza unor analize publice, în servicii de ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijire pentru bolnavii cronici şi îngrijiri paliative, potrivit Agerpres.

Îngrijirile paliative sunt declarate prioritate naţională, cu obiectivul de a adăuga cel puţin 2.000 de paturi până în 2028, prin contractarea unor servicii suplimentare şi reconversia paturilor slab utilizate, sunt prevăzute, de asemenea, servicii paliative în ambulatoriu şi la domiciliu şi dezvoltarea terapiei durerii, conform agenţiei de presă.

Programul include mai multă autonomie pentru managerii şi şefii de secţie din spitalele publice, obiective de performanţă şi un sistem de evaluare bazat pe activitatea efectiv desfăşurată, informează sursa citată.

O altă direcţie este digitalizarea sistemului, prin crearea unui ecosistem integrat şi interoperabil, cu un punct unic digital de acces pentru pacienţi şi registre naţionale de boli, potrivit Agerpres.

Medicina de familie ar urma să aibă un rol mai important în prevenţie, depistarea precoce şi managementul bolilor cronice, iar ponderea medicinei primare şi a prevenţiei în finanţarea CNAS ar urma să crească, conform sursei.

Prevenţia este prezentată drept prima linie a sistemului de sănătate şi ar urma să înceapă încă din perioada prenatală. Sunt prevăzute măsuri pentru sănătatea maternă, accesul gravidelor la consultaţii şi investigaţii, identificarea sarcinilor cu risc şi screeningul neonatal, potrivit agenţiei de presă.

Programul prevede şi extinderea vaccinării prin lărgirea listei vaccinurilor compensate şi gratuite, actualizarea schemelor pentru copii şi adulţi şi programe destinate grupurilor cu risc. Pentru vaccinurile cu impact major asupra sănătăţii publice, accesul ar putea fi extins şi la persoanele neasigurate, conform publicaţiei.

Reţelele pentru tratamentul accidentului vascular cerebral şi infarctului miocardic acut, inclusiv intervenţiile specializate, ar urma să fie extinse până la acoperirea tuturor regiunilor, cu publicarea anuală a timpilor de acces la tratament, potrivit sursei.

Pentru pacienţii oncologici şi cei cu boli rare sunt prevăzute trasee medicale integrate, de la diagnostic şi tratament până la monitorizare, precum şi extinderea diagnosticului molecular, a testării genetice, a accesului la PET-CT, radioterapie, terapii ţintite şi terapii inovatoare. Finanţarea ar urma să urmărească pacientul pe întregul traseu medical, conform agenţiei de presă.

Consorţiile spitaliceşti ar urma să permită folosirea în comun a resurselor umane şi a infrastructurii, precum şi realizarea de achiziţii comune. Programul prevede şi reglementarea gărzilor şi a activităţilor medicale suplimentare, cu respectarea timpului de odihnă, a normelor de siguranţă şi a regulilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese, conform publicaţiei.

Registrul naţional al profesioniştilor din sănătate ar urma să fie folosit pentru planificarea resursei umane, inclusiv pentru specialităţile deficitare şi zonele insuficient deservite, informează Agerpres.

Programul mai prevede consolidarea controlului concediilor medicale şi accesul pacienţilor la informaţii privind serviciile decontate în numele lor. Sănătatea mintală este inclusă, de asemenea, între priorităţi, prin extinderea educaţiei, a diagnosticului precoce, a tratamentului şi a serviciilor psihologice, conform publicaţiei.

„Vor fi reglementate echitabil gărzile şi activităţile medicale suplimentare, în sistemul public sau privat, cu respectarea timpului de odihnă, a normelor de siguranţă şi a regulilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese. Registrul naţional al profesioniştilor din sănătate va deveni instrumentul de bază pentru planificarea strategică a resursei umane, pe specialităţi şi teritorii. Pe baza acestuia vor fi dezvoltate politici de formare, atragere şi retenţie, cu prioritate pentru specialităţile deficitare şi zonele insuficient deservite, precum şi mecanisme care să faciliteze mobilitatea profesională şi utilizarea eficientă a competenţelor existente”, se precizează în documentul citat de agenţia de presă.