Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a anunţat miercuri seară lansarea în circuitul de avizare a unui proiect de lege elaborat în colaborare cu Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), prin care cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din judeţe vor fi reorganizate în 41 de unităţi unice la nivel judeţean, măsura exceptând parchetele din municipiul Bucureşti, a transmis oficialul într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
Noua formulă organizaţională prevede funcţionarea unui singur parchet în fiecare judeţ, cu sediul principal în municipiul reşedinţă şi sedii secundare cu activitate permanentă în celelalte localităţi unde există judecătorii, fiecare păstrându-şi circumscripţia teritorială, în timp ce funcţiile de conducere din localităţile secundare vor fi transformate automat în funcţii de execuţie; comasarea va duce la desfiinţarea a 134 de posturi de prim-procuror şi a 134 de posturi de grefier-şef, generând economii directe la bugetul de stat de 6.154.888 lei pe lună (respectiv 73.858.656 lei pe an) şi reducând semnificativ cheltuielile generate de diurnele pentru procurorii delegaţi, arată postarea ministrului Justiţiei.
În plan funcţional, iniţiativa urmăreşte corectarea dezechilibrelor majore din sistem, unde disparităţile de volum de muncă au ajuns să fie de până la nouă ori între unităţi - cum a fost raportul dintre Parchetul de pe lângă Judecătoria Orşova şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi în 2025 -, permiţând totodată specializarea magistraţilor şi preluarea „pe orizontală” a cauzelor complexe de la sediile secundare către procurorii cu experienţă din reşedinţele de judeţ; conform datelor guvernamentale, dintr-un total de 175 de parchete locale, 108 funcţionau cu cel mult 5 procurori pe schemă, iar între anii 2018 şi 2026 un număr de 12 parchete au funcţionat fără niciun procuror, se menţionează în comunicarea de pe Facebook.
Proiectul de lege modifică şi completează dispoziţiile Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară şi armonizează cadrul aplicabil cu prevederile Codului de procedură penală, urmând ca, după parcurgerea etapei de avizare interinstituţională, să fie aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre dezbatere şi adoptare, expunerea de motive specificând că reforma nu generează impact negativ asupra bugetului general consolidat, precizează sursa citată.

























































Opinia Cititorului