Radu Miruţă avertizează: 31 mai, data limită pentru semnarea contractelor finanţate din SAFE

Din cele 21 de programe de înzestrare anunţate oficial de Guvern, care vor fi finanţate de SAFE, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro, un singur contract a fost semnat până acum - achiziţia comună de sisteme portabile antiaeriene Mistral 3, a afirmat ieri, la Palatul Parlamentului, Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale. Oficialul a precizat că restul proiectelor se află într-o cursă contracronometru, cu un termen-limită care nu lasă loc de amânări sau compromisuri administrative: finalul lunii mai, iar miza este simplă şi brutală: ori România semnează contractele individuale la timp, ori pierde fondurile SAFE, scenariu pe care ministrul Radu Miruţă îl califică drept inacceptabil.

Radu Miruţă a declarat: „Sistemele Mistral au fost deja semnate. Aşteptăm de la Ministerul Economiei care sunt criteriile de localizare (n.red. - pentru celelalte programe). Ministerul Apărării are pregătit absolut tot în ceea ce priveşte documentaţia tehnică pentru fiecare produs. După ce Ministerul Economiei va reglementa procentul de localizare, grupul de lucru de la Guvern va stabili criteriile de eligibilitate pentru firmele respective. Dacă nu se semnează până la 31 mai programele individuale de achiziţie din SAFE, vor fi pierduţi banii, ceea ce eu nu admit”.

Declaraţia ministrului Apărării Naţionale reprezintă o delimitare clară faţă de orice posibil joc de culise, mai ales că în jurul SAFE se învârt sume uriaşe, iar experienţa anilor precedenţi arată că marile programe de înzestrare atrag invariabil lobby agresiv, interese economice şi presiuni politice.

De aceea, Radu Miruţă a ţinut ieri să lămurească toate lucrurile: „Legat de programul SAFE, răspunsul meu e acelaşi: zero combinaţii. Cei care întreabă despre SAFE nu sunt foarte interesaţi de cum se înzestrează Armata României, ci de cum se pot mufa şi ei la nişte bani care gravitează în jurul înzestrării din România”.

Din declaraţia ministrului Apărării reiese, practic, că au existat încercări de influenţă politică, însă susţine că acestea au fost respinse fără ezitare.

„Credeţi că verbalizez lucrurile acestea în spaţiul public altfel decât cu scopul de a mă apăra prin intermediul dumneavoastră, transmiţându-le că vin degeaba? Răspunsul evident e că da, dar evident au plecat cum au venit”, a mai spus Radu Miruţă.

În esenţă, mesajul ministrului este că SAFE nu va deveni teren de negociere politică sau de aranjamente informale. Într-o perioadă în care credibilitatea programelor de apărare este atent monitorizată de partenerii NATO şi de instituţiile europene, orice suspiciune de ingerinţă politică sau favoritism ar putea compromite nu doar proiectele curente, ci şi viitoarele linii de finanţare.

Dincolo de tensiunile politice, ministrul Apărării a subliniat caracterul strategic şi inevitabil al participării României la SAFE. Potrivit acestuia, nu a existat o opţiune reală de a refuza mecanismul european, având în vedere că planul de înzestrare a fost propus de Armată, avizat de CSAT şi votat în Parlament.

„Obiectivul e ca anul acesta să semnăm cele 21 de contracte, care sunt cel mai avantajos mod posibil de înzestrare azi. Le spun celor care le cântă în strună, pe muzică rusească, diverselor formaţiuni politice din România că ţara noastră nu avea opţiunea să nu investească în SAFE. Este un plan de înzestrare propus de Armată, trecut prin CSAT şi votat în Parlament. Noi nu puteam spune că nu vrem să facem bucata aceasta de înzestrare. Nu era o opţiune de da sau nu, ci dacă din bugetul naţional, împrumutându-ne scump, ne vom înzestra ori ca înzestrarea să fie finanţată prin mecanismul SAFE, la un cost de două ori mai ieftin. Am ales să mutăm cât mai mult în SAFE, căci e mult mai ieftin”, a menţionat Radu Miruţă.

Această poziţionare atinge un punct sensibil al dezbaterii publice: costul modernizării Armatei. SAFE oferă finanţare în condiţii considerabil mai avantajoase, reducând presiunea asupra deficitului bugetar şi asupra datoriei publice. În lipsa mecanismului european, România ar fi fost nevoită să contracteze împrumuturi mai scumpe, într-un context economic deja tensionat.

Singurul program pentru care s-a semnat contractul de finanţare până acum, Mistral 3, prevede achiziţia a 231 de sisteme MANPAD şi 934 de rachete, într-un contract comun cu Franţa şi alte state europene, cu o valoare de 626 milioane de euro. Este o componentă esenţială pentru consolidarea apărării antiaeriene cu rază foarte scurtă, într-un mediu de securitate regional din ce în ce mai volatil.

Restul listei SAFE conturează un efort masiv de modernizare: transportoare blindate Piranha 5, platforme logistice, sisteme SHORAD şi V-SHORAD, muniţii C-RAM şi AHEAD, maşini de luptă ale infanteriei pe şenile, elicoptere H225M, radare, drone, nave OPV, sisteme navale NSM, armament individual standard NATO şi infrastructură software C4ISR. Fiecare dintre aceste programe are implicaţii industriale, operaţionale şi strategice, iar întârzierea lor ar afecta direct ritmul de transformare a Armatei României.