Rafinăria Vega Ploieşti a împlinit 120 de ani de funcţionare

Rafinăria Vega a marcat 120 de ani de funcţionare, fiind cea mai longevivă unitate de profil din ţară noastră, conform unui comunicat de presă remis redacţiei, din care urmează să relatăm. În prezent, aceasta nu mai procesează ţiţei, în ultimii 20 de ani devenind un producător de hexan, solvenţi, bitum sau combustibil de încălzire.

Doar în ultimii 35 de ani, 60% din rafinăriile din ţara noastră au fost închise, iar la nivel european, industria de rafinare a cunoscut un declin major, cu circa 30 de rafinării închise în perioada 1995 - 2025.

„Este o performanţă remarcabilă faptul că Vega este pe harta energetică şi astăzi, iar acest lucru se datorează tradiţiei industriale a Ploieştiului, oamenilor care au transmis, din generaţie în generaţie, apartenenţa la industria de rafinare, dar şi celor care s-au ocupat de rafinărie, în special în momentele-cheie din evoluţia sa de 120 de ani, Războaie Mondiale, regimului centralizat, dar şi a tranziţiei către piaţa liberă. Vega are un statut special, dar nu privilegiat, iar Rompetrol Rafinare va continua povestea rafinăriei, cu responsabilitate faţă de oameni, comunitate, mediu şi în acord cu obiectivele strategice ale acţionarului majoritar”, a declarat Sorin Graure, Directorul General al Rompetrol Rafinare.

În Vega au pornit primele instalaţii de procesare a ţiţeiului, iar aprovizionarea cu materie primă, în acea perioadă, era realizată cu ajutorul carelor, ţiţeiul folosit având drept provenienţă zona Prahova.

Ulterior, ţiţeiul ajungea la rafinărie cu vagoane cisternă, 46 fiind deţinute de rafinărie, alte 250 deservind rafinăria, dar aflate în proprietatea Creditului Petrolifer. Apoi, după investiţii importante pentru acea vreme şi din dorinţa de a creşte eficienţa în aprovizionare, rezervoarele rafinăriei au fost conectate la trei conducte - una din zona Buştenari - Recea şi două din regiunea Moreni.

În primii ani de funcţionare, rafinăria avea instalaţii pentru prelucrarea ţiţeiului, distilarea păcurei pentru uleiuri, rectificarea benzinei brute şi rafinarea de gaz lampant şi uleiuri. În 1905, la momentul pornirii, rafinăria avea 145 de persoane angajate (un director, 6 ingineri, 7 funcţionari administrativi, 11 maiştri şi 120 de lucrători calificaţi şi muncitori).

În prima parte a secolului XX, volumele de ţiţei procesat se cuantificau în vagoane. Din datele consemnate oficial, circa 15.000 de vagoane au fost procesate anual, în medie, în perioada 1905 - 1915. Per total, în primii 30 de ani de funcţionare, rafinăria Vega a procesat aproximativ 830.000 de vagoane cisternă, iar calculând că un astfel de vagon putea transporta, în medie, 20 de tone de ţiţei, rezultă că peste 16 milioane de tone de materii prime au ajuns în rafinăria Vega, în perioada 1905 - 1935.

După retehnologizările masive din anii 1940 şi 1950, Vega a ajuns să proceseze constant câte un milion de tone de materii prime, în fiecare an, până la începutul anilor 1980, când media anuală a scăzut la circa 750 de mii de tone. Ritmul a decelerat semnificativ odată cu tranziţia către piaţa liberă, iar 1998 a consemnat minimul istoric de 42 de mii de tone procesate. Un total general al perioadei 1957 - primele 6 luni din 2025, arată peste 42,5 milioane de tone de materii prime procesate.

Redresarea a venit odată cu preluarea rafinăriei de către Rompetrol, realizată în 1999, care în 2004 a hotărât să renunţe total la procesarea ţiţeiului şi să treacă pe un mix de semifabricate furnizate de Petromidia, intrată şi ea în portofoliul Rompetrol.

Din 2007, odată cu trecerea Rompetrol sub Grupul KMG International, Vega a fost modernizată şi a crescut constant randamentele de producţie, atingând maximul perioadei moderne a existenţei sale în 2018, când a procesat 406 mii de tone de materii prime venite din Năvodari.

Vega este astăzi singurul producător de bitum din ţară, asigurând circa 20% din necesarul intern al României, întreaga producţie fiind direcţionată către piaţa internă. Rafinăria poate produce şi bitum modificat cu polimeri, care se remarcă prin rezistenţa ridicată la uzură şi variaţii de temperatură, elasticitate crescută care poate dubla durata de viaţă.

Rafinăria din nordul Ploieştiului este şi singurul producător intern, dar şi unul dintre cei mai mari la nivel european, în ceea ce priveşte hexanul. Solventul special produs în rafinărie acoperă în întregime cererea din România, dar asigură şi un grad mare din necesarul altor state membre ale Uniunii Europene. Hexanul este utilizat în diverse industrii, cum ar fi cea petrochimică, farmaceutică, iar în industria alimentară este folosit cu succes ca agent de extracţie.

La acestea, se adaugă şi alte produse precum solvenţi (white-spirit), benzine de chimizare (naphtha şi light naphtha), combustibili de încălzire (calor şi combustibil lichid uşor).

Rafinăria Vega este operată de Rompetrol Rafinare, compania care gestionează şi Petromidia Năvodari, cea mai mare rafinărie din România.

Acţionarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare sunt KMG International (54,63% - direct şi indirect) şi Statul Român, prin Ministerul Energiei (44,7%).

10 momente-cheie din istoria rafinăriei Vega

*Pe 5 ianuarie 1905 se înfiinţează Societatea Vega Ploieşti, preşedintele Consiliului de Administraţie fiind Titu Maiorescu. În acelaşi an, pornesc instalaţiile rafinăriei, probele tehnologice sunt trecute cu succes, fiind create premisele pentru startul operării. La început, Vega avea o capacitate de circa 200 de mii de tone pe an

*În 1919, Vega devine a doua cea mai mare rafinărie din ţară, după Astra Română. La acea vreme, în România funcţionau 46 de rafinării

*Noile instalaţii ridicate, precum cea de bitum (1927), au majorat considerabil capacitatea rafinăriei Vega, care în 1938 ajungea în punctul maxim de dezvoltare - capacitate de aproape 1,5 milioane de tone pe an şi circa 900 de angajaţi

*1944 marchează cel mai dur bombardament din istoria României - Operaţiunea Tidal Wave, care a ţintit principalele rafinării. Vega a fost afectată în proporţie de 40-60%

*La mijlocul anilor 1950, Vega este reconfigurată şi îşi diversifică producţia, fiind capabilă să obţină inclusiv detergenţi, vaselină şi bitum special

*În 1975, Vega este aproape de închidere, Partidul Comunist având planuri să facă un parc public în locul rafinăriei. Conducătorii regimului au fost convinşi să abandoneze planurile, iar Vega a devenit principalul producător de catalizatori, folosiţi de celelalte rafinării din ţară

*În 1997, rafinăria este aproape de închidere, a doua oară în istorie, după 1975. Atunci, Guvernul României include Vega pe o listă de 16 companii vizate de lichidare. Şi de această dată, rafinăria îşi continuă drumul, după mai multe luni de incertitudine

*Rafinăria Vega este cumpărată, în 1999, de Rompetrol SA, compania care a reuşit să dubleze indicatorii financiari în doar 9 luni de la preluare. Rompetrol schimbă modelul de business, schimbarea decisivă fiind în 2004, an din care Vega nu a mai procesat ţiţei şi s-a concentrat strict pe obţinerea de produse cu valoare adăugată: bitum, hexan, etc.

*În 2007, an în care Rompetrol este preluat de Grupul KMG International, Vega modernizează instalaţia de bitum, iar la câteva luni distanţa, este construită şi singura instalaţie de bitum modificat cu polimeri realizată vreodată în România

*În 2019, Vega depăşeşte 400.000 de tone procesate, anul următor stabileşte un nou record în producţia de bitum (123 de mii de tone), iar în 2022, prin investiţii din instalaţia de Distilare în Vid, creşte randamentele de la 60% la aproape 90%. Această perioadă oglindeşte noua etapă de dezvoltare, realizată sub KMG International