Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Poziţia AUR faţă de intenţia Guvernului de a elimina plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază”

Guvernul Bolojan anunţă intenţia de a elimina plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază. Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR şi viceprim-ministru în cadrul Guvernului alternativ AUR, avertizează că această decizie va accelera creşterea preţurilor, va adânci pierderea puterii de cumpărare a românilor şi denunţă lipsa totală de viziune economică a coaliţiei de guvernare.

„O măsură care, deşi imperfectă şi antieconomică în esenţă, a fost singura intervenţie care a promovat ideea unei protecţii minime a consumatorului român într-un context inflaţionist sever. Dacă ar fi fost folosită ca tampon de timp pentru reforme reale, ar fi avut sens. Dar nu a fost.

Ce se întâmplă de fapt? Se elimină o barieră simbolică în faţa unui fenomen pe care Guvernul nu doar că nu îl controlează, ci pare să îl încurajeze tacit: inflaţia în sectorul alimentar.

În august 2025, preţurile la alimentele de bază au crescut cu 13,2% faţă de anul precedent, conform INS. La cartofi, creşterea a fost de 28%, la lactate de 17%, iar la pâine de 11%. În acelaşi timp, venitul mediu net a crescut cu doar 7,8%, ceea ce înseamnă o pierdere reală şi substanţială de putere de cumpărare.

Care este sursa acestor creşteri succesive, majore şi stabilizate în creştere?

Importul alimentelor procesate:

România importă peste 70% din alimentele procesate consumate intern. Odată cu aceste produse, importăm şi valoarea adăugată creată în alte economii, dar şi inflaţia lor. Nu suntem singura ţară afectată de inflaţie, dar suntem printre puţinele care nu au niciun mecanism de protecţie internă. În 2024, deficitul comercial pe produse agroalimentare a fost de 3,2 miliarde euro, în creştere cu 18% faţă de 2023.

Lanţul lung de aprovizionare

Costurile logistice, transportul internaţional şi lanţul de intermediari - fiecare cu adaos propriu - creează o spirală de preţuri parazite. În lipsa unui lanţ scurt de producţie-procesare-distribuţie, consumatorul român plăteşte preţul ineficienţei sistemice.

Un studiu recent al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) arată că peste 40% din preţul final al unui produs alimentar provine din costuri de intermediere şi logistică, nu din producţie.

Piaţa captivă şi comportamentul speculativ

Lipsa de opţiuni alternative pentru consumatori permite comercianţilor industriali să impună preţuri speculative, mimetic preluate şi de micii comercianţi. Speculaţia nu mai e excepţie, ci a devenit regulă, într-un sistem comercial dominat de capital alogen. În 2025, peste 85% din retailul alimentar este controlat de grupuri internaţionale, care îşi optimizează fiscal, cu acceptul tacit al Guvernului, profiturile în afara României.

Guvernul - între pasivitate şi complicitate

Sub pretextul „rezolvării deficitului bugetar”, Guvernul pare să tolereze inflaţia ca mijloc de creştere nominală a veniturilor bugetare. Preţurile mari aduc taxe mari, iar protejarea cetăţeanului devine secundară, chiar ignorată. În 2024, încasările din TVA au crescut cu 14,6%, în timp ce consumul real a scăzut cu 3,2%. Asta înseamnă că statul câştigă din scumpirea vieţii, nu din creşterea economică, iar creşterea economică în sine este doar una nominală.

Controverse în coaliţie - PSD între critică şi complicitate

Situaţia devine şi mai absurdă când analizăm poziţia PSD. Pe de o parte, liderii social-democraţi critică vehement eliminarea plafonării.

Sorin Grindeanu avertizează (exagerând, dar nu prea mult) că „ridicarea plafonării ar creşte inflaţia cu 2-3 puncte procentuale şi ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici”.

Marius Budăi o numeşte „o catastrofă” şi promite o iniţiativă legislativă pentru reintroducerea măsurii.

Pe de altă parte, aceeaşi formaţiune votează în Guvern eliminarea plafonării, fără opoziţie. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului afirmă că „decizia a fost luată în coaliţie, fără nicio opinie contrară”.

Aşadar, PSD critică public o măsură pe care o adoptă în privat. Un exerciţiu de duplicitate politică, care nu mai păcăleşte pe nimeni.

Această anomalie administrativă şi eroare sistemică aparţine integral Guvernului, care funcţionează fără o viziune economică coerentă:

- Un Minister al Economiei care nu are nicio politică, nici măcar vreo atribuţiune dedicată producţiei agroalimentare

- Un Minister al Agriculturii fără atribuţii şi instrumente specifice şi fără vocaţie comercială

- Un sistem comercial acaparat de capital străin, complet decuplat de interesul naţional

- O legislaţie incoerentă, modificată de peste 40 de ori în ultimii 5 ani şi un aparat opresiv de control abuziv şi inutil

- O cercetare agricolă abandonată, cu buget redus cu 60% faţă de 2010

- Lipsa unei strict necesare bănci agricole dedicate, care să finanţeze producţia şi procesarea în sistemul caracteristic foarte diferit de cel al băncilor comerciale

- Ignorarea celor peste 4 milioane de hectare de mici exploataţii gospodăreşti - cât toată suprafaţa agricolă a Bulgariei sau a Belgiei şi Olandei la un loc.

Vestea bună: Soluţii există

Guvernul alternativ AUR lucrează la un proiect realist menit să asigure suficienţa producţiei agroalimentare din surse interne, să crească veniturile producătorilor locali cu cel puţin 40%, să reducă la aproape jumătate preţurile la consumator şi să asigure o creştere substanţială a încasărilor bugetare din sectorul agroalimentar prin extinderea masivă a bazei fiscale şi reducerea evaziunii.

Într-o ţară în care dialogul putere-opoziţie ar funcţiona am aştepta ca Guvernul României să fie interesat de soluţiile noastre”, a declarat Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR şi viceprim-ministru în cadrul Guvernului alternativ AUR.