Raport guvernamental: Infrastructura administrativă determină succesul în accesarea fondurilor UE

Doar municipiile şi oraşele mai mari au reuşit, până la jumătatea exerciţiului financiar 2021-2027, să încheie contracte europene relevante, în timp ce marea majoritate a comunelor sunt încă absente, arată un raport privind analiza eficienţei administraţiei publice centrale şi locale, elaborat de Cancelaria prim-ministrului în 2025 pe baza datelor din 2024.

Conform sursei citate, la nivel de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), analiza celor şase hărţi aferente perioadei 2016 - 2024, completate de datele din PNRR şi perioada curentă de programare (2021 - 2027), evidenţiază o distribuţie inegală a investiţiilor publice la nivel local.

„Discrepanţele nu ţin doar de geografie, ci şi de capacitatea administrativă, de proactivitatea autorităţilor locale şi de abilitatea de implementare a proiectelor”, se menţionează în raportul sursă.

Din perspectiva fondurilor guvernamentale atrase, cele mai performante UAT-uri (în lei/locuitor) sunt Bunila (Hunedoara), Brebu Nou (Caraş-Severin), Baldovineşti (Olt), iar din perspectiva fondurilor europene atrase în perioada 2016 - 2024 se remarcă Pardinia (Tulcea), Socodor (Arad) şi Lelese (Hunedoara), informează aceeaşi sursă.

„Crevedia (Dâmboviţa), Dragoslavele (Argeş), Secuieni (Harghita) sau Izvoare (Dolj) se regăsesc constant în categoriile inferioare privind atât veniturile şi cheltuielile din fonduri guvernamentale, cât şi europene. De asemenea, în unele cazuri se observă diferenţe semnificative între fondurile atrase şi cele cheltuite, semnalând probleme de absorbţie sau de implementare locală”, indică raportul.

Şi la nivelul Consiliilor judeţene sunt consemnate performanţe variate în funcţie de sursa de finanţare şi de capacitatea de execuţie, fiind menţionate şi exemple relevante pentru fiecare categorie, precizează sursa citată.

„Tulcea, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj se remarcă în ambele categorii (guvernamental şi european), cu cele mai mari cheltuieli per locuitor, sugerând atât capacitate de atragere, cât şi de implementare. În ceea ce priveşte fondurile europene atrase, se adaugă Bihor şi Mehedinţi, cu execuţii bugetare semnificative. La polul opus, Timiş, Teleorman, Mureş, Harghita, Ilfov, Bacău şi Satu Mare au înregistrat valorile cele mai scăzute per capita, atât la atragerea, cât şi la execuţia fondurilor europene. În ceea ce priveşte fondurile guvernamentale, Timiş, Brăila, Dolj, Olt şi Argeş au avut execuţii reduse în raport cu populaţia”, punctează raportul în secţiunea dedicată concluziilor.

Conform sursei citate, unităţile administrativ-teritoriale şi consiliile judeţene performante tind să fie cele cu infrastructură instituţională matură şi experienţă acumulată în derularea de proiecte, în timp ce zonele cele mai vulnerabile economic sunt adesea şi cele mai slab finanţate.

„Acest fenomen poate accentua polarizarea regională dacă criteriile de alocare şi sprijinul pentru administraţiile mai slabe nu sunt ajustate corespunzător în următoarele cicluri bugetare”, se mai arată în document.