Raportul Circularity Gap: Indicele global de circularitate scade la 6,9%, în ciuda creşterii reciclării

Cantitatea de materii reciclate intrate în economiile lumii creşte uşor şi depăşeşte 7,3 miliarde de tone, dar, pe fondul exploatării galopante de resurse şi materii prime virgine, indicele global de circularitate continuă să scadă şi ajunge la 6,9%, potrivit raportului Circularity Gap 2025, realizat de Deloitte şi Circle Economy Foundation, conform unui comunicat emis redacţiei. Acest dezechilibru este accentuat de faptul că o cantitate semnificativă de materii virgine neregenerabile ajunge la groapa de gunoi ca parte a unor categorii de deşeuri considerate greu reciclabile, aşa cum sunt deşeurile industriale grele, bunurile de larg consum cu durată redusă de utilizare, vehiculele scoase din uz sau materialele de construcţie. Acestea însumează aproape o cincime (18,1%) din totalul materiilor folosite la nivel global, iar în scenariul în care cele cu potenţial de reutilizare ar fi reciclate şi reintroduse în producţie, indicele global de circularitate ar putea creşte până la 25% chiar şi fără a reduce consumul total de materii, mai arată studiul.

Construcţiile rămân un sector-cheie în economia măsurilor de stimulare a circularităţii, furnizând în prezent cea mai mare cantitate de materii secundare (49,6%). Totuşi, potenţialul este încă slab exploatat, dat fiind că, în prezent, numai 22% din deşeurile din construcţii sau demolări ajung să fie reciclate, iar, odată transformate în materie secundară, cele mai multe sunt folosite sub formă de agregate cu valoare mică de întrebuinţare. Pe locul al doilea, deşeurile industriale (deşeuri metalice, nămoluri, deşeuri chimice, resturi şi ambalaje industriale ş.a.) contribuie cu 44% şi au o rată de reciclare de 41%. La mare distanţă, deşeurile menajere contribuie cu numai 3,8%, iar deşeurile speciale (deşeuri medicale, deşeuri periculoase sau deşeuri electronice) au o pondere de doar 2,6% în totalul materiilor secundare.

„Raportul explică pragmatic cauzele declinului global al indicelui de circularitate. Practic, este vorba despre faptul că efortul în creştere de a gestiona «curat» deşeurile nu ţine pasul cu ritmul în care economiile lumii continuă să exploateze resurse virgine. Pe de altă parte, devine evident că abilitatea şi totodată responsabilitatea de a deturna această tendinţă ţine de aliniere şi cooperare între autorităţi şi industrii. Schimbarea începe cu reglementare şi cu stimulente care să susţină activităţile de colectare şi reciclare, astfel încât materiile secundare să devină accesibile atât din perspectiva lanţurilor de aprovizionare, cât şi din cea a preţurilor. Provocările nu lipsesc, însă beneficiile există, iar experienţa noastră în asistarea clienţilor în transformarea operaţiunilor în sens circular ne spune că ele apar relativ

rapid. Aş aminti în primul rând optimizarea costurilor, diminuarea amprentei de mediu şi, cel puţin la fel de important, creşterea angajamentului în rândul angajaţilor şi al clienţilor”, a declarat Adrian Teampău, Director, taxe indirecte şi economie circulară, Deloitte România.

Potrivit comunicatului, studiul mai arată că activităţile de extracţie s-au triplat la nivel global în ultimii 50 de ani, atingând recent pragul de 100 de miliarde de tone. În lipsa unor măsuri de contracarare a acestei tendinţe, până în 2060 este de aşteptat o creştere cu încă 60%. Efectele sunt resimţite nu doar în cadrul ecosistemelor naturale şi al lanţurilor de aprovizionare, ci şi în perpetuarea şi aprofundarea unor dezechilibre de ordin socioeconomic. De exemplu, amprenta materială per capita (adică volumul de materii utilizate calculate pe cap de locuitor) din statele cu economii consolidate este de 24 de tone anual, adică de şase ori mai mare decât cea din ţări în curs de dezvoltare. În schimb, statele prospere găzduiesc mai puţin de o cincime din populaţia globală. De exemplu, doar Uniunea Europeană şi SUA consumă jumătate din materiile la nivel global, deşi, împreună, găzduiesc doar 10% din populaţia lumii.

„Cifrele prezentate în ediţiile succesive ale raportului Circularity Gap ancorează foarte convingător ideea că tranziţia sustenabilă nu poate fi privită ca un plan de rezervă, nici ca o obligaţie care ţine mai degrabă de companiile mari decât de actorii mai mici ai pieţei. Cu atât mai puţin este cazul să o privim ca pe un impediment pentru creştere. Dimpotrivă, economiile şi societăţile se schimbă într-un ritm fără precedent, iar urmărirea criteriilor ESG în cadrul afacerii ţine de capacitatea de a construi predictibilitate şi rezilienţă, indiferent de profilul şi dimensiunea organizaţiei. În România, pachetul de propuneri Omnibus în sfera sustenabilităţii scoate de sub incidenţa CSRD peste 90% dintre companiile vizate iniţial. Dar această schimbare nu ar trebui să inducă descurajare în materie de green, ci, din contră, este un răgaz binevenit pentru o analiză temeinică, cu ghidaj specializat, a operaţiunilor, pentru alinierea eficientă a obiectivelor de business cu cele de sustenabilitate şi pentru informarea şi instruirea angajaţilor”, a declarat Ovidiu Popescu, Partener, Deloitte România, Lider al practicilor de energie şi sustenabilitate Deloitte South Eastern Europe.