Reacţii la "veştea" desemnării unui nou premier

Nicuşor Dan a reuşit performanţa de a-şi schimba propriul premier desemnat înainte ca acesta să apuce să devină premier. La zece zile după ce îl prezenta pe Eugen Tomac drept soluţia pentru ieşirea României din blocajul politic, şeful statului a ieşit ieri din nou în faţa camerelor pentru a anunţa că experimentul s-a încheiat. De fapt, Nicuşor Dan l-a încheiat, după ce a văzut că Tomac nu e în stare să adune voturile necesare pentru învestirea guvernului său.

De aceea, Tomac a dispărut din ecuaţie, iar liberalul Adrian Veştea, fost ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în guvernul Ciolacu, a intrat în joc. Într-o declaraţie care a avut mai degrabă tonul unei rectificări decât al unui plan politic coerent, Nicuşor Dan a anunţat sec: „Eugen Tomac şi-a depus mandatul în această dimineaţă şi îl desemnez ca prim-ministru pe Adrian Veştea”. Preşedintele a încercat apoi să justifice schimbarea prin experienţa administrativă a liberalului braşovean, insistând că acesta „a parcurs toate etapele administrative”, că a fost „un primar de succes”, „un preşedinte de Consiliu Judeţean de succes” şi „un ministru de succes”, fiind în acelaşi timp „o persoană categoric pro-occidentală”.

Decizia lui Nicuşor Dan a venit fără să se mai consulte cu partidele parlamentare, ca un fel de dictat din partea preşedintelui ţării. Practic, şeful statului a decis de unul singur, după retragerea lui Tomac că Adrian Veştea este singura soluţie viabilă în acest moment pentru funcţia de premier. Fără să se consulte cu PNL şi fără să îl informeze în prealabil pe şeful liberalilor, Ilie Bolojan. Acest gest arată că ruptura dintre cei doi este definitivă şi că Nicuşor Dan s-a transformat din preşedinte mediator în factor politic decident în interiorul PNL. Este exact atitudinea pe care a avut-o şi fostul preşedinte Klaus Iohannis, atunci când a ordonat debarcarea lui Ludovic Orban de la şefia PNL şi instaurarea lui Florin Cîţu, pentru ca ulterior să îl debarce şi pe acesta, înlocuindu-l cu generalul în rezervă Nicolae Ciucă. Şi Klaus Iohannis, şi Nicuşor Dan se folosesc pentru dezbinarea din interiorul PNL de aceiaşi oameni, adică de cei aflaţi în preajma lui Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.

După desemnarea sa ca premier însărcinat cu formarea viitorului guvern, Adrian Veştea a spus: „Este o onoare, dar mai ales o responsabilitate uriaşă, într-o perioadă în care România nu-şi mai permite blocaje, ezitări şi drumuri începute, dar abandonate la jumătate. Vreau să le spun colegilor mei liberali un lucru limpede: ceea ce se întâmplă astăzi nu este o ameninţare pentru PNL. Este un moment de responsabilitate. Responsabilitatea de a duce mai departe reformele începute de guvernul condus de Ilie Bolojan. (...) Cred că PNL trebuie să se reaşeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene şi să identifice soluţiile pentru continuarea guvernării”.

• Critici dure din PNL la adresa lui Nicuşor Dan şi Adrian Veştea

Numai că discursul său despre stabilitate şi reforme a fost urmat aproape instantaneu de o explozie politică în propriul partid. Prima reacţie i-a aparţinut premierului interimar Ilie Bolojan, preşedintele PNL, care a declarat: „Am luat act de faptul că preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pentru funcţia de prim-ministru pe domnul Adrian Veştea. Nici conducerea PNL şi nici eu, personal, nu am fost informaţi anterior de preşedinte în privinţa acestei decizii, un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenţie intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD. Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă şi după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”.

Dacă Bolojan a fost furios, Ciprian Ciucu, prim-vicepreşedinte al PNL şi primar general al Capitalei a fost devastator. Ciprian Ciucu a caracterizat drept complot, trădare şi ingerinţă decizia preşedintelui Nicuşor Dan şi atitudinea lui Adrian Veştea şi a precizat: „Este un act de agresiune la adresa unui partid democratic, nemaintîntâlnit până acum, pe care cei care au complotat împotriva noastră în ultimele luni, l-au dus astăzi în cea mai agresivă fază a lui. Au ştiut încă de săptămâna acesta, nu au spus nimic, au conspirat. De aceea, cei care ne vor cere să ducem trădarea mai departe, nu au venit la şedinţa BPN. Domnul Veştea fiind printre ei. Unul dintre obiective este ruperea PNL”.

La rândul său, secretarul general al PNL, deputatul european Dan Motreanu a spus: „Nominalizarea pentru funcţia de prim-ministru a unui prim-vicepreşedinte de partid, în absenţa unei consultări reale şi prealabile atât cu partidul din care acesta face parte, cât şi cu formaţiunile politice chemate să susţină viitoarea guvernare, creează un precedent periculos pentru democraţia românească. Nu este vorba despre persoana desemnată şi nici despre partidul care se află astăzi în această situaţie. Este vorba despre respectarea autonomiei partidelor politice şi despre evitarea oricărei aparenţe de ingerinţă în viaţa lor internă. În egală măsură, este vorba despre respectarea unui mecanism democratic bazat pe dialog, negociere şi echilibru între instituţiile statului şi forţele politice reprezentate în Parlament. Atunci când desemnarea premierului devine rezultatul unei decizii unilaterale, luate înaintea construirii unui consens politic şi fără o consultare autentică a actorilor implicaţi, nu este afectat doar rolul partidelor, ci este pusă sub semnul întrebării însăşi logica reprezentării parlamentare. Într-o democraţie funcţională, un preşedinte cu adevărat mediator ştie că majorităţile nu se presupun şi nu se impun; ele se construiesc prin dialog, negociere şi acord politic”.

În mod paradoxal, în timp ce o parte a PNL îl acuză pe Veştea de trădare, PSD pare mult mai dispus să îl accepte. Primele reacţii din zona social-democrată au indicat că noua nominalizare oferă şanse mai mari pentru formarea rapidă a unui guvern şi pentru depăşirea blocajului politic. Social-democratul Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, a precizat pe pagina sa de Facebook: „Propunerea preşedintelui Nicuşor Dan de nominalizare a domnului Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru reprezintă un moment important în procesul de formare a viitorului guvern şi de conturare a unei majorităţi parlamentare stabile. (...) Această nominalizare vine într-un moment politic dificil. Tocmai de aceea, considerăm că orice propunere care poate contribui la constituirea unei formule de guvernare viabile, capabile să genereze o majoritate parlamentară stabilă, trebuie analizată cu responsabilitate şi seriozitate”.

Astfel, omul contestat de propriii colegi pare să găsească mai multă deschidere la adversarii tradiţionali ai liberalilor decât în interiorul propriului partid.

Nu de aceeaşi părere sunt şi liderii AUR. Într-un comunicat de presă, aceştia arată: „Propunerea intempestivă venită de la Palatul Cotroceni, într-o dimineaţă de duminică, fără ca Adrian Veştea să fie propus de vreun partid politic, nu face decât să sporească actuala criză pe care o parcurgem. Separaţia puterilor în stat înseamnă că Legislativul nu poate fi subordonat Preşedinţiei. Când acesta se blochează, soluţia constituţională o reprezintă alegerile anticipate. Soluţia noastră este întoarcerea la popor şi respectarea regulilor democratice. (...) AUR nu va accepta ca nimeni din statul român să îşi creeze regimuri personale, similare cu cele autoritare sau chiar totalitare”.

Cert este că PNL, USR şi UDMR urmează să ia decizii la nivelul conducerii respectivelor formaţiuni politice cu modul în care se vor poziţiona faţă de propunerea preşedintelui Nicuşor Dan, liberalii neexcluzând chiar, potrivit unor surse politice citate de mass-media, să îl excludă din partid pe Adrian Veştea. În schimb, PSD aşteaptă să vadă ce program de guvernare va propune premierul desemnat, iar AUR doreşte alegeri anticipate.

• Cine este Adrian Veştea?

În discursurile oficiale, Adrian Veştea este prezentat drept politicianul care a livrat cel mai important proiect de infrastructură, Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, proiect care, paradoxal, reprezintă şi principala sursă de controverse. Ani la rând, proiectul a fost însoţit de întrebări privind costurile, întârzierile şi sursele de finanţare. Încă din 2017, presa economică naţională arăta că, deşi Consiliul Judeţean continua licitaţiile pentru noi etape ale lucrărilor, autoritatea judeţeană nu dispunea de toate fondurile necesare finalizării investiţiei. După inaugurarea aeroportului, criticile nu s-au oprit. Dimpotrivă. Una dintre cele mai puternice lovituri de imagine a venit chiar în primele luni de funcţionare, când programul limitat de operare a determinat nemulţumiri din partea companiilor aeriene şi a mediului de afaceri. Situaţia a devenit cu atât mai sensibilă cu cât Dan Air, operatorul care deschisese numeroase rute de la Braşov, şi-a mutat ulterior operaţiunile, invocând inclusiv dificultăţile generate de programul de funcţionare al aeroportului. Problema a fost reflectată inclusiv în documentările privind evoluţia aeroportului, unde se menţionează că restricţiile iniţiale de operare au generat rerutări şi dificultăţi comerciale. Numai că, în ultimele luni, administraţia judeţeană a prezentat cifre care indică o creştere puternică a traficului pe Aeroportul Braşov, proiectul fiind utilizat de Veştea drept principal argument în favoarea competenţei sale manageriale. Potrivit estimărilor prezentate de Consiliul Judeţean, aeroportul ar putea depăşi în acest an pragul de 600.000 de pasageri, după ce în 2025 a înregistrat peste 330.000 de călători.

O altă acuzaţie care i se aduce lui Adrian Veştea este lipsa de transparenţă a Consiliului Judeţean Braşov. În ultimii ani, mai multe voci din opoziţia locală l-au acuzat pe Veştea că limitează accesul la informaţii, că gestionează netransparent anumite proceduri administrative, că administraţia judeţeană funcţionează excesiv de centralizat şi că deciziile importante sunt luate fără consultare suficientă. Aceste acuzaţii au fost respinse constant de conducerea judeţeană, însă ele au alimentat imaginea unui lider perceput de adversari ca fiind autoritar şi foarte atent la controlul instituţional.