Reluarea programelor universitare cu dublă specializare, o nouă etapă în reforma educaţiei superioare

Anul universitar 2025-2026 aduce o schimbare majoră în sistemul de învăţământ superior românesc: reluarea studiilor de licenţă cu dublă specializare, atât în domeniul de specialitate, cât şi în cel didactic. După o pauză de mai mulţi ani, primele generaţii de studenţi au fost deja admise în această structură de formare, menită să le sporească şansele de integrare profesională şi să contribuie la modernizarea educaţiei naţionale. Reluarea programelor cu dublă specializare este una dintre măsurile promovate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în spiritul noii etape de modernizare a sistemului universitar, denumită de experţi „Reforma Bologna 2.0”. „Ca rector am susţinut în Legea 199/2023 şi prin demersurile UBB elemente europene care se subsumează la ceea ce unii numesc Reforma Bologna 2.0, şi mă bucur că, în calitate de ministru, am iniţiat şi/sau aprobat câteva dintre acestea”, a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, într-un comunicat oficial. El a subliniat că noile programe vor oferi absolvenţilor competenţe mai extinse şi flexibilitate profesională: „Această structură le va spori şansele de integrare în piaţa muncii, dar va ajuta şi integrarea lor în învăţământul preuniversitar prin arii curriculare mai largi, crescând astfel accesul copiilor la cadre didactice calificate. Startul a fost mai mult decât încurajator”.

• Suport instituţional şi asigurarea calităţii

Reprezentanţii ARACIS, Valentin Năvrăpescu şi Cristina Ghiţulică, au confirmat că instituţia va continua să ofere sprijin universităţilor în procesul de implementare a programelor cu dublă specializare. „Vom susţine dezvoltarea formelor de pregătire universitară flexibilă, bazate pe calitatea educaţiei şi pe nevoile reale de formare ale viitorilor specialişti, inclusiv profesori, în acord cu cerinţele pieţei muncii, aflate într-o permanentă schimbare”, au precizat aceştia.

Procesul Bologna, lansat în 1999 prin semnarea Declaraţiei de la Bologna, a marcat începutul construcţiei Spaţiului European al Învăţământului Superior (SEIS). Obiectivele sale au fost armonizarea sistemelor educaţionale, recunoaşterea reciprocă a diplomelor, asigurarea calităţii şi facilitarea mobilităţii academice. După două decenii de implementare, învăţământul european traversează o nouă fază de adaptare şi inovare. Ceea ce experţii numesc „Bologna 2.0” pune accent pe: dezvoltarea alianţelor universitare europene; microcertificări şi recunoaşterea formelor de învăţare nonformale şi informale; învăţarea pe tot parcursul vieţii; specializări integrate - precum programele cu dublă specializare; şi corelarea mai strânsă între educaţie şi piaţa muncii.

• Un pas spre flexibilizarea formării universitare

Reluarea programelor de licenţă cu dublă specializare marchează un pas important către o universitate modernă, conectată la realităţile europene. Studenţii vor putea combina, de exemplu, o specializare ştiinţifică cu una pedagogică, dobândind competenţe pentru mai multe domenii de activitate. Această abordare integrată răspunde nevoilor actuale ale societăţii, care solicită absolvenţi capabili să se adapteze rapid la schimbările economice şi tehnologice, dar şi la cerinţele unui sistem educaţional aflat în transformare.