Reuters: Băncile centrale avertizează că independenţa lor este din nou sub presiune

Independenţa băncilor centrale este supusă unor presiuni tot mai mari pe măsură ce autorităţile monetare adoptă măsuri nepopulare pentru combaterea inflaţiei reaprinse de creşterea preţurilor la energie după războiul din Iran, au avertizat actuali şi foşti oficiali reuniţi la o conferinţă în Croaţia, transmite Reuters.

Inflaţia a accelerat la nivel mondial după scumpirea petrolului, obligând băncile centrale să majoreze dobânzile sau să amâne reducerile pe care le pregăteau, pentru a împiedica transformarea şocului energetic într-un fenomen persistent, potrivit Reuters.

Helge Berger, director adjunct al Departamentului European al International Monetary Fund, a afirmat sâmbătă că independenţa este uşor de apărat atunci când inflaţia este redusă, dar devine mult mai dificilă atunci când factorii de decizie trebuie să adopte măsuri nepopulare, relatează Reuters.

„Este o luptă permanentă. Trebuie să gestionăm corect situaţia actuală”, a spus Berger, conform Reuters.

Cel mai vizibil exemplu de presiune politică îl reprezintă apelurile repetate ale preşedintelui american Donald Trump pentru reducerea dobânzilor, însă participanţii la conferinţă au subliniat că astfel de presiuni există şi în multe alte ţări, uneori într-o formă mai discretă, potrivit Reuters.

Unele guverne cer băncilor centrale să sprijine obiective industriale sau economice, altele încearcă să utilizeze profiturile instituţiilor monetare pentru finanţarea bugetelor publice, iar nivelul ridicat al datoriilor de stat limitează adesea libertatea de acţiune a acestora, transmite Reuters.

Burkhard Balz, membru al conducerii Deutsche Bundesbank, a avertizat că, odată afectată, independenţa unei bănci centrale este foarte greu de reconstruit, relatează Reuters.

„Independenţa este adesea considerată ceva firesc atunci când funcţionează, dar este dificil de refăcut după ce a fost deteriorată. Politica monetară trebuie protejată de interesele politice pe termen scurt dacă vrem stabilitate a preţurilor”, a declarat Balz, conform Reuters.

Participanţii au recunoscut şi că băncile centrale au contribuit parţial la pierderea de credibilitate în perioada inflaţiei din 2021-2022, când au considerat luni întregi că fenomenul este temporar şi au reacţionat târziu, potrivit Reuters.

Jacob Frenkel, fost guvernator al Banca Israelului, a criticat dependenţa excesivă de datele deja publicate, transmite Reuters.

„Aşteptăm să vedem problema în statistici înainte să reacţionăm. Prin definiţie, când datele confirmă deja fenomenul, banca centrală este în urma evenimentelor”, a spus Frenkel, relatează Reuters.

Orice îndoială privind independenţa unei bănci centrale poate determina pieţele financiare să anticipeze politici mai permisive, ceea ce face şi mai dificilă readucerea inflaţiei sub control, au avertizat oficialii, conform Reuters.