Reuters: Bursele europene au consemnat în martie cea mai slabă performanţă din ultimii şase ani

Bursele europene au încheiat luna martie cu cea mai slabă performanţă din ultimii aproape şase ani, în contextul incertitudinilor generate de războiul cu Iranul şi de creşterea preţurilor la energie, relatează Reuters.

Indicele paneuropean STOXX Europe 600 a urcat marţi cu 0,41%, până la 583,14 puncte, după ce în prima parte a şedinţei a coborât temporar în teritoriu negativ, potrivit Reuters. Toate marile burse europene şi majoritatea sectoarelor au închis pe plus, conform Reuters.

Principalii indici bursieri europeni au închis şedinţa de marţi în creştere, relatează Reuters. Indicele CAC 40 din Franţa a urcat cu 0,57%, până la 7.816,94 puncte, iar FTSE MIB din Italia a avansat cu 1,11%, la 44.309,71 puncte, potrivit Reuters. În Marea Britanie, FTSE 100 a crescut cu 0,48%, până la 10.176,45 puncte, conform Reuters.

Indicele DAX al bursei din Germania a câştigat 0,52%, ajungând la 22.680,04 puncte, în timp ce IBEX 35 din Spania a urcat cu 0,47%, până la 17.049,60 puncte, relatează Reuters.

În pofida revenirii din ultima zi de tranzacţionare, indicele STOXX 600 a încheiat luna martie cu un declin de 7,99%, cea mai mare scădere lunară de la jumătatea anului 2022, potrivit Reuters.

Inflaţia din zona euro a urcat în martie la 2,5%, potrivit datelor preliminare publicate de Eurostat, relatează Reuters. Nivelul este în creştere faţă de 1,9% în februarie şi depăşeşte ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, fiind alimentat în principal de majorarea preţurilor globale la energie, conform Reuters.

Pieţele din Asia-Pacific au avut, de asemenea, evoluţii volatile peste noapte, după informaţiile potrivit cărora preşedintele american Donald Trump ar dori să evite prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, relatează Reuters.

Potrivit Wall Street Journal, Trump le-ar fi spus consilierilor că este dispus să pună capăt ostilităţilor militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte blocată, relatează Reuters. Oficialii americani se tem că o operaţiune militară pentru redeschiderea acestui punct strategic ar putea prelungi conflictul peste durata estimată iniţial, de aproximativ şase săptămâni, potrivit Reuters.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat într-un interviu pentru Al Jazeera că obiectivele Washingtonului în Iran ar urma să fie atinse „în câteva săptămâni, nu în luni”, conform Reuters.

El a afirmat că forţele americane au distrus deja aviaţia iraniană şi în mare parte marina militară, iar lansatoarele de rachete sunt reduse semnificativ, potrivit Reuters.

Rubio a adăugat că urmează distrugerea fabricilor care produc rachete şi drone folosite de Iran împotriva vecinilor şi a intereselor americane din regiune, relatează Reuters.

Preţurile petrolului au crescut uşor marţi dimineaţă, după ce scăzuseră în tranzacţiile nocturne pe fondul informaţiilor din presa americană privind posibila limitare a conflictului, potrivit Reuters.

Anterior, Trump ameninţase că va extinde atacurile asupra infrastructurii energetice civile a Iranului, inclusiv asupra instalaţiilor de desalinizare a apei, dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz, relatează Reuters.

În plan corporativ, compania Unilever a anunţat că poartă discuţii avansate cu producătorul american de condimente McCormick pentru fuziunea diviziei sale alimentare cu aceasta, potrivit Reuters.

Tranzacţia ar putea include o componentă iniţială în numerar de aproximativ 15,7 miliarde de dolari, iar restul plăţii ar urma să fie realizat în acţiuni McCormick, conform Reuters. După finalizarea acordului, Unilever şi acţionarii săi ar deţine aproximativ 65% din noua companie, relatează Reuters.

Acţiunile Unilever au închis şedinţa de marţi cu o scădere de peste 7%, potrivit Reuters.

În sectorul farmaceutic, compania daneză Novo Nordisk a lansat un program de abonament pe mai multe luni pentru medicamentul său anti-obezitate Wegovy, relatează Reuters.

Pacienţii pot opta pentru abonamente de trei, şase sau 12 luni pentru injecţia Wegovy sau pentru cele mai mari două doze ale noii versiuni sub formă de pastilă, potrivit Reuters.

Reducerea de preţ are ca scop menţinerea cotei de piaţă în faţa concurenţei venite din partea companiei Eli Lilly, conform Reuters.

Deşi Novo Nordisk a lansat primul medicament GLP-1 pentru slăbit, cota sa de piaţă a scăzut la aproximativ 40%, în timp ce Eli Lilly controlează în prezent circa 60% din piaţă, relatează Reuters.