Consiliul Fiscal European (CFE), organism consultativ independent al Comisiei Europene, a avertizat luni că utilizarea tot mai frecventă a flexibilităţii şi a excepţiilor în aplicarea noilor norme fiscale ale UE riscă să afecteze credibilitatea cadrului bugetar, relatează publicaţia Reuters, citată de agerpres.
CFE atrage atenţia în special asupra extinderii clauzei derogatorii naţionale, introdusă iniţial pentru cheltuielile de apărare, astfel încât să acopere şi anumite măsuri privind rezilienţa energetică. Potrivit organismului european, acumularea unor astfel de derogări poate slăbi eficienţa regulilor fiscale reformate, informează sursa citată.
Consiliul identifică mai multe domenii în care sunt necesare îmbunătăţiri, printre care modul în care Comisia Europeană evaluează respectarea regulilor, metodologia de calcul a abaterilor de la traiectoria recomandată a cheltuielilor, transparenţa măsurilor discreţionare privind veniturile şi evaluarea reformelor şi investiţiilor care permit unor state membre perioade mai lungi de ajustare fiscală, conform publicaţiei.
Noile reguli fiscale, intrate în vigoare în aprilie 2024, prevăd acorduri individuale între fiecare stat membru şi Comisia Europeană privind reducerea anuală a datoriei. Statele au la dispoziţie între patru şi şapte ani pentru a-şi reduce deficitul şi datoria către limitele europene de 3%, respectiv 60% din PIB, potrivit sursei.
CFE a precizat că, până în prezent, nu a fost emis niciun comunicat privind respectarea sau justificarea nerespectării regulilor, iar doar Bulgaria s-a confruntat cu o consecinţă procedurală, prin deschiderea unei noi proceduri de deficit excesiv, conform publicaţiei.
Consiliul consideră că diferenţa dintre rezultatele fiscale şi proiecţiile prevăzute în planurile de cheltuieli reflectă atât flexibilitatea introdusă prin noile norme, cât şi marja de decizie utilizată de Comisia Europeană şi Consiliu, potrivit sursei.
Preşedintele CFE, Pieter Hasekamp, a avertizat că fiecare excepţie poate părea justificată din punct de vedere politic, însă acumularea acestora poate afecta scopul regulilor, informează publicaţia citată.
„Fiecare astfel de excepţie pare rezonabilă din perspectivă politică, dar reglementările sunt judecate prin acumularea de precedente iar un cadrul legislativ afectat la fiecare nou şoc riscă să-şi piardă scopul final”, a declarat Pieter Hasekamp, conform sursei.
Avertismentul vine în contextul presiunilor asupra statelor UE pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare, securitate energetică şi tranziţie verde, concomitent cu majorarea costurilor de finanţare a datoriei, potrivit publicaţiei.
Potrivit raportului, în pofida unei creşteri economice peste aşteptări în 2025, situaţia fiscală a UE s-a îmbunătăţit mai puţin decât era prevăzut în planurile naţionale. Datoria guvernamentală a UE a ajuns la 82% din PIB în 2025, de la 81% în 2024, iar Comisia Europeană estimează că aceasta va depăşi 84% din PIB în 2026, conform sursei.
























































Opinia Cititorului