Reuters: Parlamentul elveţian dezbate cerinţele de capital de 90% pentru UBS

Parlamentarii elveţieni se confruntă cu o dilemă majoră în elaborarea noilor cerinţe de capital pentru banca UBS după prăbuşirea Credit Suisse din 2023, întrucât norme prea stricte pot determina relocarea băncii în străinătate, în timp ce un cadru prea relaxat riscă declanşarea unui referendum ce prelungeşte incertitudinea, informează Reuters.

O comisie a Camerei inferioare începe în data de 26 octombrie dezbaterile asupra reglementărilor bancare adoptate luna trecută de Camera superioară a Parlamentului elveţian, prevederi pe care conducerea UBS le consideră intolerabile, notează agenţia de presă. Şansele pentru adoptarea unor reguli mai blânde rămân reduse în prezent, conform sursei citate.

Investitori majori au cerut grupului bancar părăsirea Elveţiei pentru o jurisdicţie cu reglementări mai favorabile, iar banca pregăteşte planuri de urgenţă ce includ mutarea sediului central sau fuziunea cu o altă instituţie de credit, transmite publicaţia. Cu toate acestea, costul relocării sau pierderea identităţii elveţiene reprezintă un preţ pe care administratorul de averi din Zurich ezită să îl asume, arată datele menţionate.

„Dacă le diluăm prea mult, va fi un referendum. Atunci există riscul ca oamenii să spună «nu este suficient», proiectul este respins şi ajungem să nu avem nimic”, a afirmat Leo Mueller, parlamentar al Partidului de Centru şi membru în comisie. „Dacă suntem prea stricţi, banca ar putea spune «Ei bine, Elveţia este acum un loc dificil pentru afaceri, ne vom uita în altă parte»”, a adăugat Leo Mueller, parlamentar în forul legislativ, conform sursei citate.

Mai multe propuneri de compromis circulă în rândul parlamentarilor pentru temperarea măsurilor, însă spectrul politic consideră că orice relaxare este dificilă, informează agenţia de presă. Camera superioară a decis că UBS trebuie să garanteze unităţile externe cu o pondere de 90% de capital comun de rang 1 (CET1), faţă de un tampon actual de 60% acoperit parţial cu forme mai ieftine de capital, în timp ce guvernul a propus o cerinţă de 100%, transmite publicaţia.

Conducerea UBS a reiterat că doreşte rămânerea în Elveţia şi că prezenţa pe plan local aduce beneficii băncii şi ţării, dar a arătat că propunerea unui nivel de 90% CET1 este excesivă şi afectează competitivitatea grupului, notează sursa citată. Karin Keller-Sutter, ministrul de Finanţe, susţine validarea în Parlament a ţintei de 90% CET1, în timp ce ministerul de resort a refuzat comentariile pe această temă, arată datele menţionate. Social-democraţii, care susţin o cerinţă de 100% capital CET1, vor stabili dacă iniţiază un referendum abia după votul final din Parlament, aşteptat cel mai devreme în decembrie, menţionează agenţia de presă.

Unii acţionari susţin că noile reguli sufocă activitatea băncii, iar fondul Artisan Partners a cerut public plecarea grupului din Elveţia din cauza reglementărilor, relatează sursa citată. Hans-Peter Portmann, parlamentar din Partidul Liberal de centru-dreapta (FDP), a avansat o cerinţă de 75% capital CET1 pentru unităţile externe ale UBS, corelată cu un mecanism pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a pierderilor, transmite publicaţia.

„Se va găsi o soluţie care să permită UBS să compenseze în continuare acţionarii pentru risc în mod corespunzător şi să pună deoparte capital de investiţii pentru viitor, minimizând în acelaşi timp riscul de nerambursare pentru publicul elveţian pe cât posibil”, a spus Hans-Peter Portmann, parlamentar FDP, notează sursa citată.

Susţinerea din Camera superioară pentru cerinţa de 90% CET1 a depăşit aşteptările iniţiale, iar în Camera inferioară partidele de centru-stânga deţin o pondere mai mare, în timp ce formaţiunile de centru şi centru-dreapta sunt divizate sau înclină spre o abordare fermă, informează agenţia de presă.

„Părerea mea personală este că forul inferior s-ar putea opri la 90%”, a afirmat Olivier Feller, parlamentar FDP, care susţine o acoperire de 100% capital CET1 pentru sucursalele externe ale băncii. „Suntem o ţară mică cu o bancă mare”, a adăugat Olivier Feller, parlamentar FDP, transmite sursa citată.

Urs Saxer, profesor de drept la Universitatea din Zurich, consideră că orice compromis se va situa aproape de pragul de 90% CET1, arată publicaţia. „UBS nu va acţiona iraţional. Ar fi nevoie de un motiv foarte bun pentru a pleca, iar stabilitatea şi securitatea juridică pe care le oferă Elveţia nu sunt uşor de găsit în zilele noastre”, a afirmat Urs Saxer, profesor de drept la Universitatea din Zurich, notează Reuters.