România la Davos, prin Regenage Pharma - în cercul care conturează agenda globală a longevităţii

La Davos s-au stabilit, recent, direcţiile care vor defini medicina următorilor ani, iar România a fost prezentă acolo unde longevitatea a trecut oficial din discurs în arhitectura medicală, potrivit unui comunicat de presă transmis redacţiei.

În luna ianuarie, în cadrul forumurilor dedicate sănătăţii şi longevităţii, una dintre direcţiile puse explicit pe masa de lucru a fost aceasta: îmbătrânirea este tratată ca ţintă medicală sistemică, integrată în arhitectura oficială a sănătăţii, cu implicaţii directe pentru prevenţie, cercetare şi guvernanţă.

România a fost prezentă în acest spaţiu de decizie nu ca observator, ci ca parte din grupul care contribuie la formularea direcţiei, potrivit sursei citate. Una dintre figurile centrale ale acestei mişcări este Ilia Stambler PhD, preşedintele International Longevity Alliance, o federaţie care reuneşte 75 de organizaţii din peste 60 de ţări. De peste un deceniu, acest ecosistem a lucrat nu la popularizarea longevităţii, ci la instituţionalizarea ei.

Rezultatul acestui efort este vizibil astăzi în ICD-11, unde îmbătrânirea este integrată oficial prin cadrul conceptual cunoscut drept ASCA - Ageing as a Systemic Causal Agent. ASCA recunoaşte îmbătrânirea ca agent cauzal sistemic, aflat la baza bolilor cronice majore - cardiovasculare, metabolice şi neurodegenerative - şi deschide calea către intervenţii medicale structurate, bazate pe prevenţie şi biomarkeri. Aceasta este arhitectura medicinei longevităţii care se construieşte acum la nivel global.

Acesta este contextul în care România a intrat în conversaţie. Dr. Marcel Martinaş, cofondator Regenage Pharma Laboratoires, a reprezentat România la Davos, iar discuţiile purtate într-un cadru restrâns au vizat guvernanţa ştiinţifică a longevităţii: cum se traduc aceste cadre teoretice în studii, infrastructură clinică şi implementare reală.

Dr. Marcel Martinaş declară: "Regenage Pharma a fost adusă în discuţie nu ca brand, ci ca platformă de dezvoltare pentru o direcţie precisă: un produs brevetat, conceput pe logica ASCA, deja validat la nivel de dezvoltare şi pregătit pentru intrarea în studii clinice pe subiecţi umani. Această poziţionare mută România din zona de discurs în zona de contribuţie efectivă. Există un consens clar în literatura de specialitate şi în discuţiile de policy: longevitatea începe cu sistemul cardiovascular. Produsul care urmează să intre în studiu vizează rigiditatea arterială, unul dintre cei mai robuşti markeri ai îmbătrânirii vasculare şi un predictor independent al mortalităţii cardiovasculare. Rigiditatea arterială reflectă pierderea elasticităţii vaselor mari şi este mecanismul prin care îmbătrânirea biologică se traduce direct în infarct, accident vascular cerebral şi scăderea speranţei de viaţă. Inflamaţia sistemică de grad scăzut accelerează acest proces, afectând funcţia endotelială şi remodelarea vasculară. Din acest motiv, sănătatea cardiovasculară este tratată astăzi drept primul pilon al medicinei longevităţii, nu ca o componentă secundară. Studiul clinic care urmează să fie demarat este randomizat, placebo-controlat şi va fi coordonat de Vladiana Romina Turi, medic primar cardiolog, directorul medical al Institutului Azeena, cu experienţă clinică şi activitate de cercetare în cardiologie preventivă şi mecanismele îmbătrânirii vasculare. Rolul său este unul strict medical: coordonarea protocolului clinic, selecţia biomarkerilor relevanţi şi integrarea rezultatelor într-un cadru de evaluare clinică aliniat standardelor internaţionale”.

• Azeena - institut de Longevitate de nivel internaţional, inaugurat în România

Un element care a consolidat poziţia României în discuţiile de la Davos este deschiderea, pe 24 ianuarie, a unui Institut de Longevitate de nivel internaţional în România, Institutul Azeena. Nu un centru de servicii şi nu un concept de wellness, ci un institut medical multidisciplinar, construit pentru prevenţie, biomarkeri, cercetare şi follow-up clinic - exact tipul de infrastructură cerut de arhitectura ASCA.

”În acest context, Ilia Stambler PhD a inclus vizita institutului din România pe agenda de lucru, ca parte a dialogului privind guvernanţa ştiinţifică a studiului şi integrarea acestuia într-o reţea internaţională emergentă de longevity science”, mai spune Dr. Marcel Martinaş, menţionând: ”Această poziţionare nu rămâne limitată la nivel de cercetare şi infrastructură. În cursul acestui an, România va deveni şi spaţiu de întâlnire pentru dialogul global despre longevitate, odată cu venirea în ţară a unor lideri internaţionali implicaţi direct în construcţia forumurilor de sănătate de la Davos. Aceştia vor contribui la organizarea unui eveniment major dedicat medicinei longevităţii, construit pe aceeaşi arhitectură de idei, guvernanţă şi priorităţi care au definit întâlnirile de la Davos. Nu este vorba despre replicarea unui format, ci despre extinderea unui cadru de lucru: aceiaşi arhitecţi ai discuţiilor globale, aceleaşi teme structurale - prevenţie cardiovasculară, biomarkeri, validare clinică, infrastructură - mutate într-un context în care România nu mai este doar participant, ci gazdă şi co-autor al conversaţiei”.

Aceasta este momentul în care România participă la definirea limbajului, mecanismelor şi priorităţilor într-un domeniu care se structurează acum la nivel global, printr-un produs brevetat, gândit pe logica ASCA; un studiu clinic coordonat cardiologic; un institut de longevitate construit la standard internaţional si prezenţă în cercul de guvernanţă unde se dau direcţiile. În longevitate, agenda nu va fi scrisă de cei care vorbesc cel mai tare, ci de cei care conectează cercetarea, medicina şi infrastructura. Începând de astăzi, România este în acest cerc.