România, lider european la scumpiri şi campioană europeană la preţul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare

Preţul energiei electrice, este un indicator esenţial al sănătăţii economice şi al viitorului durabil al unei ţări, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Energiei Inteligente (AEI), remis redacţiei. El influenţează direct costurile de producţie, nivelul de trai al populaţiei, competitivitatea industriei , dar şi atractivitatea investiţională.

România a avut o creştere semnificativă a preţului energiei electrice fapt ce determină inflaţie, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor şi accentuarea vulnerabilităţilor sociale.

Analizând preţurile energiei electrice cu toate taxele incluse în ţările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul ţărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare şi are cea mai mare creştere a preţului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie - iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creştere de preţ din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la preţul energiei electrice pentru populaţie neraportat la puterea de cumpărare).

Deşi România este puţin dependentă din punct de vedere energetic , având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie şi un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear şi regenerabile), preţurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populaţiei.

În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populaţie cel mai mare preţ al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa.

România are un preţ de 4 ori mai mare decât cel mai mic preţ al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găseşte în Ungaria.

Această situaţie are mai multe cauze:

• Piaţa energetică europeană - preţul energiei în România este influenţat de evoluţiile pe piaţa comună europeană, unde cotaţiile pot fi ridicate în funcţie de, ofertă şi preţul combustibililor fosili.

• Taxele şi tarifele de transport/distribuţie - reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu ţările europene

• Lipsa investiţiilor în infrastructură - reţelele vechi, pierderile tehnologice şi costurile de mentenanţă se reflectă în preţul final.

• Speculaţiile şi volatilitatea pieţei - liberalizarea pieţei, fără consumatori pregătiţi şi fără instituţii care să sancţioneze abaterile de pe piaţă, au permis fluctuaţii mari de preţ.

• Tranziţia energetică - investiţii în surse verzi, stocare, noi reţele etc. deşi necesare, presupun costuri iniţiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari.

În lipsa scăderii preţului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică şi să accentueze inegalităţile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura şi serviciile, ducând la creşterea preţurilor produselor şi la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Totodată, firmele româneşti devin tot mai puţin atractive pentru investiţiile străine, fiind dezavantajate în raport cu ţările unde energia este mai ieftină şi mai stabilă.

Pe termen lung, preţurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflaţie şi pot accentua migraţia forţei de muncă, deoarece oamenii caută condiţii mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecţie pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creşterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural.