România primeşte 5,7 milioane de euro despăgubiri pentru artefactele furate din Olanda

Ministerul Culturii a anunţat, astăzi, că România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Olanda, scrie news.ro, de la care menţionăm următoarele.

”Muzeul Naţional de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliţei de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului incheiat între părţi. Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brăţări şi Coiful dacic de la Coţofeneşti”, anunţă, sâmbătă, Ministerul Culturii, într-un comunicat d epresă.

Potrivit documentului citat, ultima tranşă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august.

”În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanţe, MNIR - care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat”, a mai transmis Ministerul Culturii.

Instituţia precizează că, la restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat.

”Pentru a asigura permanenta monitorizare a situaţiei şi corecta informare a opiniei publice, la nivelul ministerului şi MNIR va fi îmbunătăţită funcţionarea grupului de lucru prin adaptarea componenţei sale la situaţia actuală. Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului, de la momentul scoaterii tezaurului din ţară, a solicitat propuneri de modificări a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul naţional”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

Prima audiere publică în dosar a avut loc la începutul lunii mai, iar a doua la finalul lunii iulie. A treia audiere este aşteptată în octombrie.

Douglas Chesley W. (36 de ani) şi Bernhard Z. (35 de ani) au fost judecaţi. Jan B. (20 de ani) a fost arestat în 23 aprilie. B. este acuzat că a cumpărat un baros de la un magazin de bricolaj cu două zile înainte de senzaţionalul furt de artă din ianuarie.

Spargerea de la Muzeul Drents a fost precedată de o explozie puternică. Potrivit procurorului, a fost folosită o petardă extrem de puternică. La scurt timp după spargere, o locuitoare din Pelikaanstraat a auzit deschizându-se uşa unui container de haine de pe strada sa. A auzit apoi o maşină care se îndepărta cu zgomot. În interiorul containerului se afla o geantă sport care conţinea haine. Pe aceasta a fost găsit material celular aparţinând suspecţilor.

Geanta conţinea şi cioburi de sticlă. Cercetările arată că acestea erau aproape sigur fragmente de sticlă din vitrinele sparte din muzeu. În interior se aflau casca istorică de aur şi trei brăţări de aur furate. Obiectele erau împrumutate de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Geanta pare să fi fost cumpărată de Z.

Se crede că bărbaţii au campat în parcul Lunsbergen din Borger înainte de spargere. Cabana fusese închiriată de B., în vârstă de 20 de ani. Sistemul parcului a arătat că lacătul a fost deschis din exterior la scurt timp după spargerea din Assen. După arestarea lor, suspecţii au refuzat să vorbească. Doar cel mai tânăr le-a spus ofiţerilor sub acoperire că W. a fost „creierul” jafului.

Potrivit lui B., W. a pus la cale furtul de opere de artă şi a transportat comorile în duba sa. După furt, el le-ar fi depozitat pentru a le vinde ulterior. Coiful de la Coţofeneşti şi brăţările lipsesc şi în prezent.