România recuperează decalajul în tratarea adicţiilor

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii, a anunţat lansarea unui grup de lucru care va elabora un program naţional dedicat adicţiilor, într-un moment în care autorităţile recunosc întârzierea majoră a României în abordarea acestui fenomen. Declaraţia a fost făcută cu ocazia inaugurării centrului CREAATiV - Centrul de Recuperare, Educaţie şi Tratament al Toxicodependenţelor Sf. Stelian, un proiect dedicat tinerilor afectaţi de dependenţe. „Zona adicţiilor a fost, mult timp, lăsată în urmă. Recuperăm acum acest decalaj”, a transmis ministrul, subliniind că noul program va fi construit pe două direcţii esenţiale: tratament,

prevenţie. Iniţiativa vine în contextul în care România nu dispune încă de o strategie coerentă şi integrată la nivel naţional pentru combaterea dependenţelor, în ciuda creşterii numărului de cazuri, în special în rândul tinerilor.

• Parteneriate între stat şi societatea civilă

Centrul inaugurat la Bucureşti este rezultatul colaborării dintre autorităţi şi mediul non-guvernamental, fiind dezvoltat de Asociaţia Zi de BINE, coordonată de Melania Medeleanu. Unitatea funcţionează în cadrul Centrului „Sf. Stelian” şi oferă: programe rezidenţiale pentru tineri, intervenţii medicale specializate, consiliere psihologică, activităţi de recuperare şi reintegrare. Capacitatea actuală este de aproximativ 50 de pacienţi anual, cu posibilitatea de extindere la 100.

• Terapia prin muncă şi creaţie

Un element distinctiv al centrului este accentul pus pe ergoterapie, metodă care foloseşte activităţile practice şi creative ca instrument terapeutic. Acest tip de intervenţie este considerat esenţial în procesul de recuperare, deoarece: ajută la reconstruirea rutinei zilnice, dezvoltă abilităţi sociale şi profesionale, contribuie la echilibrul psihic. Modelul aplicat este unul integrat, în care tratamentul medical este completat de suport psihologic şi activităţi terapeutice adaptate nevoilor fiecărui pacient. Anunţul privind crearea unui program naţional dedicat adicţiilor ar putea marca o schimbare de paradigmă în politicile publice din sănătate. În prezent, sistemul românesc este fragmentat, iar accesul la tratament rămâne limitat, mai ales în afara marilor oraşe. Noua iniţiativă ar putea viza: extinderea reţelei de centre de tratament, standardizarea intervenţiilor, integrarea serviciilor medicale şi sociale, dezvoltarea programelor de prevenţie în şcoli. Rămâne însă de văzut în ce măsură acest proiect va beneficia de finanţare consistentă şi continuitate administrativă, condiţii esenţiale pentru a transforma iniţiativa într-o politică publică eficientă.