ROMPAP cere măsuri urgente pentru protejarea industriei de hârtie şi carton din România

Industria românească a hârtiei şi cartonului se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de costurile energiei, accesul la materia primă reciclată şi concurenţa importurilor, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către ROMPAP - Patronatul Industriei de Celuloză şi Hârtie.

ROMPAP solicită autorităţilor măsuri pentru menţinerea producţiei şi investiţiilor în România, se precizează în comunicat.

În primul semestru din 2026, piaţa cartonului ondulat a crescut cu aproximativ 0,5%, până la 235.192 de tone, în timp ce producţia internă de hârtie pentru carton ondulat a scăzut cu peste 6%, la 240.277 de tone, se arată în comunicat.

„Cererea de ambalaje se stabilizează, în timp ce producţia românească pierde teren. România riscă să devină tot mai dependentă de importuri într-un domeniu în care are capacităţi industriale şi o resursă importantă de materie primă reciclată”, spune Paul-Henri Kohler, preşedintele ROMPAP.

Energia afectează competitivitatea

Energia reprezintă aproximativ 25-30% din costul de producţie al hârtiei şi poate ajunge la 35%, iar volatilitatea preţurilor afectează direct producţia şi investiţiile, potrivit comunicatului.

ROMPAP propune implementarea rapidă a unei scheme CISAF pentru electricitate; creşterea de la 15% la 25% a cotei veniturilor ETS utilizate pentru compensarea costurilor indirecte; un mecanism tranzitoriu de stabilizare a costului gazelor, se precizează în comunicat.

„Nu solicităm tratament preferenţial, ci condiţii de concurenţă comparabile cu cele ale competitorilor europeni. Competitivitatea energetică este esenţială pentru producţie, investiţii şi securitatea lanţurilor de aprovizionare”, afirmă Paul-Henri Kohler.

ROMPAP informează că totodată, aproximativ 94% din materia primă utilizată pentru hârtia destinată cartonului ondulat provine din deşeuri de hârtie şi carton, în timp ce peste 30% din cantităţile colectate în România sunt exportate. Exporturile de maculatură au crescut de la aproximativ 169.000 de tone în 2022 la 250.000 de tone în 2025, se mai precizează în comunicat.

„Prin urmare, ROMPAP solicită mecanisme care să prioritizeze valorificarea internă a maculaturii şi să permită controlul exporturilor către ţări terţe atunci când necesarul industriei locale nu este acoperit.”, se arată în comunicat.

De la colectare la reciclare efectivă

ROMPAP informează că peste 95% din fibra utilizată în producţia românească de hârtie pentru carton este reciclată. ROMPAP consideră însă că politicile publice trebuie să urmărească nu doar colectarea, ci şi reciclarea efectivă în România, potrivit comunicatului.

ROMPAP propune: includerea hârtiei şi cartonului în mecanisme de preempţiune; recompensarea utilizării conţinutului reciclat; bonificaţii pentru cantităţile reciclate efectiv în România, se precizează în comunicat.

Investiţii de peste 200 de milioane de euro

În ultimii doi-trei ani, industria a realizat investiţii de peste 200 de milioane de euro, inclusiv în eficienţă energetică, energie verde, biogaz, şi reducerea emisiilor, informează ROMPAP.

„Industria a demonstrat că este dispusă să investească şi să se transforme. Pentru ca aceste investiţii să continue, avem nevoie însă de un mediu economic competitiv şi predictibil”, afirmă Paul-Henri Kohler.

„ROMPAP solicită un parteneriat între industrie şi autorităţi, cu trei direcţii prioritare de acţiune:

-Energie competitivă şi predictibilă - măsuri rapide pentru industriile energo-intensive şi reducerea volatilităţii costurilor.

-Păstrarea materiei prime în economia circulară din România - accesul industriei locale la maculatura colectată în România.

-Stimularea reciclării efective - trecerea de la simpla colectare la reciclarea în România şi recompensarea utilizării conţinutului reciclat.”, se arată în comunicatul de presă remis redacţiei de către ROMPAP.

„România are resurse, capacităţi industriale şi know-how. Avem nevoie de un cadru competitiv şi predictibil pentru ca valoarea adăugată să rămână aici, condiţii echitabile de concurenţă, acces la resurse şi politici care să încurajeze producţia, reciclarea şi investiţiile în România”, conchide Paul-Henri Kohler.