ROŞIA MONTANĂ "RADE" CLASA POLITICĂ Când Victor Ponta şi Crin Antonescu se ceartă, Traian Băsescu câştigă

O veche zicală românească spune că atunci când două persoane se ceartă, câştigă cea de-a treia. În cazul războiului declaraţiilor dintre Crin Antonescu, liderul PNL şi premierul Victor Ponta, pe marginea subiectului legat de exploatarea auriferă de la Roşia Montană, cel care pare să câştige este chiar Traian Băsescu.

Preşedintele României, care a susţinut, în repetate rânduri, demararea proiectului de la Roşia Montană, s-a ţinut la depărtare de scandalul politic ce a izbucnit în urmă cu două săptămâni, după ce Guvernul a trimis în Parlament un act normativ pentru demararea exploatării aurifere din Apuseni.

Pentru coaliţia USL, subiectul Roşia Montană este, însă, ca o bombă cu ceas, care va exploda, zic unele surse, punând astfel capăt "logodnei" dintre PNL şi PSD. Această ipoteză pare să prindă contur, mai ales că, ieri, Crin Antonescu (nu demult, domnia sa afirma că este partenerul lui Victor Ponta în actul guvernării, iar acum, acesta a ajuns să se proclame lider al opoziţiei) l-a acuzat pe Victor Ponta că "face un joc parşivel" în cazul proiectului Roşia Montană.

Crin Antonescu a mai menţionat că, în opinia sa, premierul Victor Ponta este în favoarea proiectului de la Roşia Montană, dar "nu vrea să îşi asume răspunderea", ci o pasează Parlamentului.

Potrivit unor surse din piaţă, premierul Victor Ponta împreună cu Sebastian Ghiţă şi liderul PC, Daniel Constantin ar fi avut, recent, o întâlnire "de urgenţă" ca să discute despre destrămarea coaliţiei USL, pe fondul scandalului de la Roşia Montană.

• Cine pierde şi cine câştigă de pe urma proiectului de la Roşia Montană

După ce, cu o zi înainte, acţiunile Gabriel Resources s-au prăbuşit la Bursa din Toronto, acestea au început să crească, din nou, înregistrând, ieri, o apreciere de 6% până la închiderea ediţiei.

Potrivit unor surse apropiate proiectului miner, aceste fluctuaţii fac parte din recentele mişcări de pe piaţa bursieră ale unora dintre persoanele implicate în povestea de la Roşia Montană ca să mai facă profit, înainte ca acordul dintre statul român şi firma Gabriel Resources să fie anulat.

"Ieşirea" lui Gabriel Resources din proiectul de la Roşia Montană ar fi fost aranjată de la începutul anului, ne-au relatat sursele noastre, motiv pentru care participaţiunea statului, prin Ministerul Economiei (aflat în subordinea ministrului PNL, Varujan Vosganian), ar fi fost transferată la Departamentul condus de către ministerul delegat Dan Şova, membru PSD şi un apropiat al lui Victor Ponta.

Gabriel Resources şi-ar fi negociat retragerea din proiectul de la Roşia Montană pentru o sumă care variază între două şi trei miliarde de dolari, sumă deja avansată ca potenţial scenariu de către premierul Victor Ponta.

Conform surselor noastre, proiectul aurifer de la Roşia Montană va fi avizat negativ de către PNL, UDMR şi PDL şi mare parte a membrilor PSD.

La îngroparea exploatării de la Roşia Montană, ne-au semnalat sursele citate, un rol important l-a jucat şi miliardarul ungur, George Soros, care s-ar fi întâlnit atât cu premierul ţării cât şi cu preşedintele, în ultima sa vizită în România, abordând subiectul Roşia Montană.

Potrivit surselor de presă, George Soros a finanţat multe din ONG-urile care militează, acum, pentru anularea contractului cu RMGC. Scopul final al acestei acţiuni ar fi, spun unele voci din piaţă, excluderea actualilor investitori (miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan), astfel încât miliardarul american de origine maghiară să poată prelua, prin intermediul unor interpuşi, exploatarea auriferă din Apuseni.

• Documentele rămân, în continuare, secrete

Documentele pe care premierul Victor Ponta şi ministrul delegat Dan Şova au promis că le vor da publicităţii, ieri, rămân deocamdată secrete, cei doi oficiali din Guvern limitându-se să prezinte câteva din prevederile stipulate în licenţa de exploatare, obţinută de RMGC, prin transfer de la Minvest Deva, în anul 1999.

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că licenţa de exploatare emisă în 1999 de Guvern, este confidenţială, însă, pentru "liniştea" societăţii civile va enumera câteva din prevederile contractului.

Astfel, conform afirmaţiilor lui Victor Ponta, durata licenţei de exploatare este de 20 de ani, însemnând că mai este valabilă până în 2019. O altă prevedere cuprinsă în contractul din 1999 este legată de nivelul redevenţei de 2% (care, prin renegociere a crescut la 6%).

Totodată, potrivit declaraţiilor premierului, toate litigiile care ar putea să aibă loc între statul român şi compania Gabriel Resources vor fi soluţionate de Centrul internaţional de Arbitraj din Viena.

În ceea ce priveşte contractul propriu-zis sau actele adiţionale, ministrul pentru mari proiecte, Dan Şova, a spus că acesta va fi publicat, cel mai probabil, într-o săptămână.

În contextul actual, menţionăm că actele adiţionale ale licenţei de exploatare din 1999 precum şi actele care au legătură cu proiectul aurifer de la Roşia Montană au fost date publicităţii, de-a lungul timpului, atât de presă de la noi din ţară cât şi de Ministerul Economiei.

Ministrul Dan Şova a mai spus, ieri, că, în cazul în care proiectul Roşia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenţii la despăgubiri de 2 miliarde de dolari.

Domnia sa a continuat: "Eu nu vreau să dau idei sau argumente investitorilor, dar dacă blocam investiţia ne vor acţiona în instanţa şi vom vedea ce se poate întâmpla. Nu vom avea o poziţie uşoară, oricum."

• Alţi canadieni, alt scenariu - exploatarea de la Certej

În timp ce întreaga atenţie a societăţii civile este concentrată asupra proiectului de la Roşia Montană, la numai câţiva kilometri distanţă, la Certej, o altă companie născută din coasta aceluiaşi Gabriel Resources, poate începe să exploateze aurul din zonă, dacă va câştiga procesul cu autorităţile de mediu din ţara noastră.

Anul trecut, firma Goldfield Deva a fost acuzată de nereguli privind modul în care a obţinut acordul de mediu pentru viitoarea exploatare auriferă de la Certej, motiv pentru care licenţa de exploatare i-a fost suspendată.

Agenţia Regională de Mediu Timişoara, care a acordat avizul de mediu, a anunţat, atunci, că a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej şi că legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri.

• Încrengătura afacerilor "de aur" din Patrulaterul Aurifer din Apuseni

Mecanismul prin care firmele canadiene au ajuns să deţină mare parte a resurselor aurifere de la noi din ţară continuă să fie un puzzle greu de rezolvat. Majoritatea acestor firme sunt listate în Canada şi sunt subsidiare ale unor firme-mamă.

O posibilă justificare pentru alegerea Canadei ca loc de funcţionare a firmelor miniere are legătură, în mare parte, cu legislaţia canadiană care nu reglementează funcţionarea acestor companii în afara ţării. Practic, în Canada se află doar sediul administrativ al respectivelor companii.

La începutul lui 2010, potrivit unor statistici, 60% dintre companiile miniere erau înregistrate în Canada, deţinând peste 40% din totalul exploatărilor din lume.

• Acţionarul majoritar de la Roşia Montană , Gabriel Resources - patru subsidiare

Firma care deţine, actualmente, pachetul majoritar de acţiuni de la proiectul aurifer din Munţii Apuseni, Roşia Montană, deţine alte patru subsidiae: Gabriel Resources (Insulele Barbados) Ltd. (din 2001) 100%, Gabriel Resources (Olanda) Ltd. (din 2001) 100%, Rom AUR SRL (din 2006) 100%, Gabriel Finance SA (din 2006) 99,7%.

• Deva Gold, proiectul aurifer de la Certej - subsidiară în Barbados

Compania care deţine acţiunile majoritare în proiectul de exploatare de la Certej, Eldorado Gold mai are o subsidiară, Deva Gold înregistrată în Insulele Barbados. Ambele companii canadiene care deţin licenţele de explorare sau exploatare din munţii Apuseni au fost înfiinţate de către omul de afaceri Frank Timiş.

Eldorado Gold deţine circa o treime din suprafaţa judeţului Hunedoara: 59 de kilometri pătraţi la Certej, concesiune de 338 de kilometri pătraţi la Brad, sub numele de New Brad, şi o concesiune de 137 de kilometri pătraţi la Muncel. Alte companii implicate în explorarea şi exploatarea metalelor neferoase de la noi sunt Carpathian Gold (Canada) sau Transylvania Minerals, care au concesionat perimetre aurifere din Hunedoara, la Rovina, Cireşata şi Colnic.

Potrivit surselor din presă, ambele companii sunt controlate de Barrick Gold (Canada), cea mai mare firmă minieră din lume.

Totodată, Barrick Gold Corporation, prin Barrick Gold România, deţine trei permise de prospecţiune în Talagiu-Zarand (Arad), Lăpuşnicu Mare şi Teregova (Caraş-Severin), pentru minereuri de cupru şi auro-argintifere.

• Tehnologie alternativă pentru prelucrarea minereurilor fără cianură

La noi ţară există o nouă tehnologie brevetată de omul de afaceri Nicolae Costache care presupune extragerea de metale preţioase şi strategice din orice tip de minereu, dar fără cianuri sau alte substanţe toxice. Cererea de înregistrare a patentului la Geneva a fost depusă, pe 1 iunie 2010 de firma de avocatură elveţiană "Katzarov", specializată în Drept de proprietate intelectuală.

În contextul în care mineritul pe cianură este din ce în ce mai blamat de către societatea civilă, poate că autorităţile statului ar trebui să ia în calcul şi tehnologii alternative.