Sebastien Lecornu îşi prezintă planul mandatului şi confirmă că nu va candida la prezidenţiale

Prim-ministrul francez Sebastien Lecornu şi-a prezentat, în acest weekend, planul de lucru pentru restul mandatului, după ce săptămâna trecută a obţinut o victorie semnificativă, asigurând aprobarea bugetului Franţei pentru 2026, şi a reiterat că nu intenţionează să candideze la alegerile prezidenţiale de anul viitor, informează POLITICO.

Lecornu a declarat: „2026 va fi un an productiv pentru francezi. Ne vom concentra pe aspectele esenţiale”, conform sursei citate. „În ceea ce priveşte aceste probleme, nu putem aştepta până la alegerile prezidenţiale”, a adăugat el, conform POLITICO.

Lecornu se concentrează acum asupra dosarelor urgente care au rămas blocate din cauza dezbaterilor prelungite pe tema finanţelor publice, după ce săptămâna trecută a aprobat bugetul pentru 2026, subliniază sursa citată.

Într-un interviu acordat mai multor ziare locale franceze, Lecornu a anunţat că, în zilele următoare, guvernul său va prezenta în sfârşit legea referitoare la programarea energetică, un text care prezintă strategia energetică a Franţei până în 2035 şi care întârzie cu mai bine de doi ani, potrivit POLITICO.

Lecornu a declarat, potrivit sursei citate, că textul va fi adoptat ca decret guvernamental până la sfârşitul săptămânii. Acesta va confirma construirea a şase noi reactoare nucleare, cu opţiunea de a construi încă opt, şi va stabili obiectivul ca 60% din consumul de energie să provină din electricitate până în 2030, subliniază sursa citată.

Prim-ministrul a anunţat, de asemenea, o actualizare a legii referitoare la programarea militară multianuală a ţării, pentru a reflecta o creştere de 6,5 miliarde de euro a cheltuielilor de apărare în 2026, adaugă publicaţia.

Printre priorităţile lui Lecornu se numără o reformă pentru redefinirea împărţirii puterii în cadrul guvernului central şi măsuri pentru combaterea lipsei de medici şi de locuinţe, potrivit POLITICO. Duminică, guvernul a adoptat noi măsuri pentru combaterea fraudei în cadrul mecanismului existent de asistenţă medicală pentru străinii aflaţi în situaţie de şedere ilegală - pe care partidul de extremă dreapta Rassemblement National doreşte să îl abolească, se arată în sursa citată.

Lecornu a reiterat că nu intenţionează să candideze în cursa pentru succesiunea preşedintelui Emmanuel Macron din 2027 şi a confirmat că va efectua o remaniere guvernamentală înainte de încheierea perioadei de rezervă premergătoare alegerilor municipale din Franţa, adică până pe 22 februarie, conform sursei citate anterior. Ministrul culturii, Rachida Dati, care candidează la funcţia de primar al Parisului, este aşteptată să demisioneze din guvern împreună cu alţi miniştri, precizează publicaţia.

Sebastien Lecornu este singurul politician care a făcut parte din toate guvernele numite de preşedintele Emmanuel Macron, conform POLITICO. Cu o orientare de dreapta, el a părăsit partidul Les Republicains (LR) în 2017 şi a devenit membru al partidului centrist Renaissance (RE) al preşedintelui Macron, aminteşte sursa citată. În cadrul guvernului, el a ocupat funcţiile de secretar de stat al ministrului tranziţiei ecologice (2017-2018), ministru al autorităţilor locale (2018-2020), ministru al teritoriilor de peste mări (2020-2022), dar s-a făcut remarcat mai ales ca ministru al forţelor armate (2022-2025) în perioada dificilă a războiului din Ucraina, mai precizează publicaţia.

POLITICO suliniază că după un maraton parlamentar dificil, premierul francez Sebastien Lecornu a reuşit să obţină lunea trecută adoptarea definitivă a bugetului de stat pentru 2026, după ce în Adunarea Naţională au fost respinse ultimele moţiuni de cenzură împotriva guvernului, care, graţie sprijinului socialiştilor, a reuşit astfel să promulge textul prin răspundere guvernamentală, invocând articolul 49.3 din Constituţie.

Negocierile privind bugetul au consumat clasa politică franceză timp de aproape doi ani, după ce alegerile anticipate din 2024 ale preşedintelui Emmanuel Macron au dus la un parlament fără majoritate, în timp ce o gaură uriaşă în finanţele publice a făcut ca austeritatea să devină mai urgentă, scrie Reuters. Negocierile pentru buget au costat funcţiile a doi prim-miniştri, au destabilizat pieţele de datorii şi au alarmat partenerii europeni ai Franţei, conform sursei citate.

Doi dintre foştii prim-miniştri ai lui Macron, Edouard Philippe şi Gabriel Attal, se pregătesc să intre în cursa prezidenţială, menţionează sursa, în timp ce Lecornu şi-a consolidat popularitatea în ultimele luni. Totuşi, dacă centrul politic rămâne fragmentat şi nu se organizează alegeri primare, rămâne incert dacă un candidat mainstream va ajunge în turul al doilea pentru a se confrunta cu extrema dreaptă, condusă fie de Jordan Bardella, fie de Marine Le Pen, conform POLITICO.