Securitatea naţională, argumentul lui Donald Trump pentru preluarea Groenlandei şi Canalului Panama de către SUA

Întărirea securităţii naţionale şi a economiei sunt principalele argumente invocate de preşedintele ales Donald Trump, într-o conferinţă de presă susţinută la reşedinţa de la Mar-a-Lago, pentru aducerea Groenlandei şi Canalului Panama sub controlul SUA, potrivit BBC.

Sursa citată arată că Donald Trump a numit Groenlanda o prioritate strategică pentru SUA, susţinând că insula ar juca un rol crucial în monitorizarea activităţilor militare ruseşti şi chineze în regiunea arctică. De asemenea, el a subliniat importanţa resurselor naturale ale insulei, inclusiv depozitele de minerale rare utilizate în fabricarea dispozitivelor tehnologice avansate.

"Protejăm lumea liberă", a declarat Trump, menţionând că SUA ar trebui să preia controlul insulei pentru a-şi asigura securitatea economică şi militară.

Mai mult, potrivit CBC, Donald Trump a scris pe propria reţea de socializare, Truth Social: "Groenlanda este un loc incredibil, iar oamenii de acolo vor beneficia enorm dacă şi când va deveni parte din naţiunea noastră". El a mai promis că SUA vor proteja şi valorifica insula într-un mod "care să o ferească de lumea exterioară, extrem de ostilă."

În replică, premierul danez, Mette Frederiksen, a răspuns tranşant, citată de BBC: "Groenlanda aparţine groenlandezilor. Nu este de vânzare". Totuşi, ea a subliniat necesitatea menţinerii unei relaţii de cooperare strânsă între Danemarca şi SUA, state membre NATO.

CBC arată că Aaja Chemnitz, reprezentantă a Groenlandei în parlamentul danez, a denunţat planul lui Trump drept "un vis imperialist", în timp ce politicianul danez Soren Espersen l-a catalogat drept "scandalos". Cu toate acestea, reacţiile din partea Groenlandei au fost mai moderate, reflectând complexitatea relaţiilor dintre insulă, Danemarca şi Statele Unite. Prim-ministrul Groenlandei, Mute B. Egede, a subliniat că "Groenlanda nu este de vânzare şi nu va fi niciodată," dar a recunoscut că insula trebuie să îşi diversifice relaţiile internaţionale pe fondul dorinţei crescânde de independenţă faţă de Danemarca. Egede a anunţat, de asemenea, planuri pentru organizarea unui referendum privind independenţa în 2025.

Jurnaliştii canadieni de la CBC mai notează că interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda nu este nou. Încă din 2019, acesta ar fi anunţat intenţia de a "cumpăra" insula, iar motivele sale erau clare: Groenlanda are o importanţă strategică enormă. Amplasată în apropierea rutelor maritime arctice, insula găzduieşte şi baza militară Pituffik (fosta Thule), cel mai nordic punct al prezenţei militare americane. Pe lângă poziţia geostrategică, Groenlanda deţine unele dintre cele mai mari rezerve de metale rare din lume. Deşi guvernul groenlandez a interzis anumite activităţi de exploatare, majoritatea locuitorilor sunt favorabili ideii de a valorifica resursele naturale.

• CBS News: Resursele minerale ale Groenlandei ar fi atras interesul lui Elon Musk

Într-un articol publicat pe site-ul CBS News, este citat Jose W. Fernandez, subsecretarul pentru creştere economică, energie şi mediu al Departamentului de Stat al SUA, care ar fi declarat la evenimentul Mineral Security Partnerships care a avut loc în noiembrie în Groenlanda, că pământurile rare din această insulă au fost prea puţin exploatate şi dezvoltate. Jurnaliştii americani susţin, citând un raport publicat în anul 2023 de Centrul pentru Supravegherea Mineralelor şi Materialelor Geologice din Danemarca, că Groenlanda are rezerve semnificative pentru 31 minerale diferite, inclusiv litiu şi grafit, ambele fiind necesare pentru producţia bateriilor pentru vehicule electrice. Cei de la CBS News afirmă că este posibil ca aceste depozite să atragă interesul CEO-ului Tesla, Elon Musk, care a devenit consilier personal al lui Donald Trump, pe care l-a susţinut cu peste 270 milioane dolari - bani folosiţi atât pentru campania privind candidatura la preşedinţie, cât şi pentru campaniile pentru câţiva congresmeni republicani. anul trecut pentru a susţine candidaturile sale şi ale celorlalţi republicani.

În 2019, majoritatea locuitorilor insulei şi din Danemarca - ţara care deţine suveranitatea asupra Groenlandei - au considerat propunerea preşedintelui american drept o glumă, se arată într-un articol publicat de New York Times. "Toată lumea a spus: «Ha-ha, nu poţi cumpăra o ţară»", îşi aminteşte Christian Ulloriaq Jeppesen, un groenlandez nativ, conform surse citate. Jeppesen a mai spus pentru publicaţia americană: "Evident, a fost greşit să luăm asta în râs. Uitaţi-vă unde am ajuns astăzi". Aviaaja Sandgren, o asistentă medicală din oraşul Qaqortoq, subliniază avantajele pe care le au sub administraţia daneză: educaţie gratuită, servicii medicale gratuite şi un sistem de asistenţă socială robust. "Ştiu că în SUA nu există astfel de beneficii" a spus ea pentru New York Times.

Groenlanda, cu o suprafaţă de 2,1 milioane kilometri pătraţi, are o poziţie strategică în regiunea arctică. Resursele sale minerale bogate, precum cobaltul, cuprul şi nichelul, şi perspectivele oferite de topirea gheţarilor din cauza schimbărilor climatice atrag atenţia marilor puteri. Potrivit surselor citate, specialiştii în schimbările climatice estimează că în următorul deceniu Oceanul Arctic ar putea deveni complet lipsit de gheaţă pe timpul verii, deschizând noi rute comerciale şi acces la resurse naturale valoroase. De aceea, ei susţin că China şi Rusia au fost rapide în a-şi consolida influenţa în regiune. Rusia investeşte masiv în rutele maritime arctice, transformând Calea Mării Nordului într-o variantă a Canalului Suez pentru transportul rapid de bunuri între Asia şi Europa. De asemenea, flota de spărgătoare de gheaţă a Rusiei este cea mai mare din lume, iar noi nave nucleare, capabile să traverseze gheţuri de 4 metri grosime, sunt în construcţie. China, prin iniţiativa sa "Drumul Polar al Mătăsii", a făcut paşi importanţi în parteneriat cu Rusia, investind în infrastructura portuară şi proiecte energetice din Siberia. În acelaşi timp, interesul său pentru exploatarea mineralelor din Groenlanda a stârnit îngrijorare în Statele Unite.

• Canalul Panama, alt măr al discordiei

În cadrul aceleeaşi conferinţe de presă, Donald Trump a criticat decizia preşedintelui Jimmy Carter din 1977 de a transfera controlul Canalului Panama către statul panamez, calificând-o drept "o mare greşeală". El a sugerat că prezenţa SUA în zonă este vitală pentru securitatea naţională şi a acuzat Panama de practici comerciale inechitabile, inclusiv taxe exagerate pentru navele americane.

Preşedintele panamez Jose Raul Mulino a dezminţit acuzaţiile, subliniind că nu există interferenţe chineze în administrarea canalului. Totuşi, porturile de la ambele capete ale canalului sunt gestionate de o companie din Hong Kong, ceea ce alimentează suspiciunile lui Trump.

Ministrul de Externe al Panama, Javier Martinez-Acha, a declarat, potrivit CBS News, că guvernul din care face parte nu a discutat recent cu Donald Trump sau cei din jurul său despre canalul Panama şi a reiterat comentariile anterioare ale preşedintelui ţării că obiectivul va rămâne sub control panamez.

"Suveranitatea canalului nostru nu este negociabilă şi face parte din istoria noastră de luptă şi cucerire ireversibilă", a spus Martinez-Acha.

China a negat, de asemenea, că a încercat să revendice orice control asupra canalului. Potrivit CBS News, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat că autorităţile centrale de la Beijing vor "respecta întotdeauna suveranitatea Panama asupra Canalului şi va recunoaşte Canalul ca pe o cale navigabilă internaţională permanent neutră".

Din păcate, cel care va deveni preşedinte al SUA în 20 ianuarie a mers chiar mai departe în cadrul conferinţei de presă, sugerând că graniţa dintre SUA şi Canada, cea mai lungă din lume, este "artificial trasată". Criticând politica comercială canadiană, inclusiv importurile de automobile şi produse lactate, Donald Trump a declarat: "Ar trebui să fie un stat al nostru". Premierul canadian demisionar, Justin Trudeau a răspuns fără echivoc: "Nu există nicio şansă ca Canada să devină parte a SUA".

Citeşte Maşina de tocat istorie