Senat: Propunerea de completare a Legii fondului funciar, care priveşte implementarea proiectelor energetice - adoptată

Plenul Senatului a adoptat astăzi propunerea de completare a articolului 96 din Legea fondului funciar, care vizează implementarea "proiectelor energetice şi de infrastructură esenţiale pentru România", transmite Agerpres, de la care menţionăm următoarele.

Propunerea a fost aprobată cu 81 de voturi "pentru", 31 "împotrivă" şi 10 abţineri.

Senatoarea AUR Daniela Ştefănescu a susţinut, în intervenţia sa, că mecanismul de despăgubire nu este clar, iar "chiar şi în forma revizuită, propunerea nu oferă suficiente garanţii pentru respectarea dreptului de proprietate, principiilor de protecţie a mediului şi coerenţei legislative".

La rândul său, senatorul UDMR Antal Istvan-Lorant a explicat că legea are în vedere probleme punctuale din trecut, întâlnite pe parcursul programului "Anghel Saligny" care avea în vedere dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale.

"Practic, în cazul unor intervenţii punctuale la companiile de distribuţie (...) companiile au avut greutăţi masive în procesul de scoatere a terenurilor din circuitul agricol. Vorbim despre suprafeţe de 100 de metri pătraţi - 300 de metri pătraţi. Un SRM (Staţii de Reglare, Măsurare Gaze - n.r.) de distribuţie are 100 de metri pătraţi, un SRM de transport are 300 - 400 de metri pătraţi. Noi nu suntem împotriva proprietăţii private, suntem pentru proprietatea privată, dar dacă vrem ca mai bine de 40% din populaţie să consume gaz natural, trebuie să scoatem acest proces din birocraţia tâmpită. Trebuie să facem ca aceste investiţii să decurgă într-o normalitate, bineînţeles cu o despăgubire justă, categorică, în cazul în care vorbim de proprietăţi private", a arătat el.

Potrivit expunerii de motive aferentă proiectului de lege, în legislaţia din România "există o necorelare în ceea ce priveşte procedura de autorizare a lucrărilor de construire şi procedura de scoatere din circuitul agricol pentru lucrările de construcţii din domeniul energiei electrice, gazelor naturale şi extracţiei de ţiţei".

Iniţiatorii arată că, în ciuda faptului că ambele proceduri funcţionează în paralel şi au acelaşi scop, respectiv autorizarea executării unor lucrări pe terenurile extravilane, pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol legea solicită îndeplinirea anumitor condiţii, care anulează procedura simplificată reglementată pentru autorizarea lucrărilor de construcţii.

Astfel, se propune completarea articolului 96 din Legea 18/1991, astfel încât procedura de scoatere din circuitul agricol să fie corelată cu cea de autorizare a construcţiilor pentru infrastructura energetică.

Principalele măsuri incluse sunt eliminarea obligaţiei de a obţine acordul proprietarului dacă terenul este grevat de o servitute de utilitate publică, scoaterea automată din circuitul agricol pentru proiectele strategice declarate de utilitate publică, cu notificarea proprietarilor, reducerea birocraţiei prin aprobarea tacită a cererilor de scoatere din circuitul agricol în 30 de zile şi introducerea unei proceduri clare de despăgubire pentru proprietarii afectaţi, cu obligaţia de a consemna sumele in caz de litigii.

Modificarea, susţin iniţiatorii, ar accelera implementarea proiectelor energetice şi de infrastructură esenţiale pentru România. De asemenea, ar reduce blocajele administrative şi birocraţia inutilă, permiţând o mai mare predictibilitate in procesul de autorizare. În acelaşi timp, "ar asigura un echilibru între interesele investitorilor şi protecţia proprietarilor, prin mecanisme clare de notificare şi despăgubire".

Această reformă este "esenţială pentru modernizarea infrastructurii strategice şi evitarea întârzierilor care afectează dezvoltarea economică şi securitatea energetică a României", arată iniţiatorii.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.