Siegfried Mureşan: România poate atrage 120 de miliarde de euro din fonduri europene în următorii 10 ani

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan a transmis, marţi, într-o postare pe Facebook, că România are la dispoziţie aproximativ 120 de miliarde de euro din fonduri europene în următorul deceniu, subliniind importanţa modului în care aceste resurse vor fi gestionate.

Acesta a arătat pe aceeaşi platformă că fondurile pot fi valorificate printr-un model de guvernare responsabilă sau, dimpotrivă, pot fi pierdute în cazul unor politici caracterizate de risipă şi dezechilibre bugetare.

Mureşan a explicat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că sumele provin din mai multe surse europene. Aproximativ 60 de miliarde de euro ar urma să fie alocate României din viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, aflat în negociere la nivel european.

Totodată, europarlamentarul a precizat într-o postare pe Facebook că alte circa 30 de miliarde de euro sunt disponibile din actualul exerciţiu financiar 2021-2027, sub formă de fonduri structurale şi de coeziune, care nu au fost încă absorbite integral.

În acelaşi context, acesta a menţionat pe reţelele sociale că România mai poate accesa aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR, precum şi alte aproximativ 20 de miliarde de euro din noi instrumente europene de finanţare.

Mureşan a subliniat, în postarea sa pe Facebook, că pentru a atrage aceste fonduri sunt necesare două condiţii esenţiale: un guvern capabil să gestioneze eficient proiectele europene şi menţinerea deficitului bugetar sub control, în conformitate cu regulile Uniunii Europene.

În acelaşi mesaj public, europarlamentarul a comparat două modele de guvernare, susţinând că unul bazat pe responsabilitate poate asigura creşterea absorbţiei fondurilor şi stabilitatea bugetară, în timp ce un model caracterizat de cheltuieli excesive riscă să afecteze accesul la finanţare europeană.

El a avertizat, de asemenea, pe Facebook, că în lipsa unor politici fiscale prudente şi a unei administraţii eficiente, România ar putea pierde o parte semnificativă din fondurile disponibile în următorii ani.