Starmer: Marea Britanie nu intră în războaie fără bază legală şi strategie clară

Premierul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că Regatul Unit nu va participa oficial la războiul lansat de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului în absenţa unei baze legale solide şi a unui plan militar clar, poziţie exprimată după criticile venite din partea preşedintelui american Donald Trump, relatează EFE.

În intervenţia sa săptămânală în faţa Camerei Comunelor, Starmer a subliniat că poziţia guvernului britanic rămâne neschimbată faţă de cea exprimată sâmbătă, când Londra a refuzat solicitarea Washingtonului de a utiliza baze militare britanice pentru operaţiuni ofensive împotriva Iranului, transmite sursa.

„Nu am fost dispus sâmbătă ca Regatul Unit să intre într-un război decât dacă există o bază legală clară şi un plan bine fundamentat şi viabil. Aceasta rămâne poziţia mea”, a declarat premierul britanic, răspunzând întrebărilor opoziţiei privind absenţa Forţelor Aeriene Regale (RAF) din operaţiunile militare desfăşurate de aliaţi în Iran.

Totuşi, poziţia Londrei a fost ajustată duminică, după ce Iranul a ripostat la bombardamentele americano-israeliene prin atacuri cu rachete şi drone asupra bazelor americane din Golf. În acest context, Starmer a autorizat folosirea bazelor britanice pentru operaţiuni considerate „defensive”, menite să protejeze cetăţenii britanici din regiune, potrivit EFE.

Declaraţiile sale vin după ce Donald Trump a criticat public guvernul britanic, afirmând că este „nemulţumit” de refuzul iniţial al Londrei de a permite utilizarea bazei militare de pe insula Diego Garcia din Oceanul Indian, transmite sursa citată.

Preşedintele american a susţinut că decizia a obligat aeronavele SUA să efectueze zboruri mult mai lungi şi a acuzat Regatul Unit că a fost „foarte puţin cooperant”.

Între timp, guvernul britanic a anunţat desfăşurarea unor mijloace militare suplimentare în regiune. Un distrugător al Marinei Regale şi elicoptere Wildcat dotate cu sisteme anti-dronă vor fi trimise în Cipru pentru a proteja baza aeriană britanică de la Akrotiri, după ce aceasta a fost vizată luni de o dronă iraniană, conform EFE.

Deşi Marea Britanie nu participă în prezent la bombardamentele asupra Iranului, mai mulţi oficiali britanici au declarat că nu pot exclude implicarea în eventuale lovituri împotriva siturilor iraniene de rachete balistice, menţionează agenţia.

Potrivit The Guardian, bombardiere americane grele ar putea ajunge în zilele următoare la bazele britanice de la Diego Garcia (Insulele Chagos) şi Fairford, în Gloucestershire, de unde ar putea fi lansate atacuri asupra complexelor subterane de rachete ale Iranului.

În acelaşi timp, distrugătorul HMS Dragon, pe care Starmer a promis că îl va trimite în Cipru, nu este aşteptat să plece din portul Portsmouth mai devreme de săptămâna viitoare. Nava se află în proces de încărcare a armamentului, iar deplasarea până în Cipru ar putea dura între cinci şi şapte zile, precizează EFE.

Oficialii occidentali avertizează că situaţia rămâne extrem de fluidă. „Nu aş exclude absolut nimic, pentru că evoluţiile pot schimba rapid contextul, de la o zi la alta”, a declarat un oficial citat în cadrul unei conferinţe de presă.

Una dintre principalele ţinte ale operaţiunilor militare comune ale SUA şi Israelului este neutralizarea arsenalului de rachete balistice al Iranului şi a infrastructurii de lansare. Multe dintre aceste instalaţii sunt însă amplasate în complexe subterane, greu de lovit cu armament convenţional, relatează EFE.

O opţiune analizată ar fi utilizarea bombardierelor americane B-2 sau B-52, echipate cu bombe penetrante pentru buncăre, care ar putea decola de la baze britanice. În acest caz, ar putea fi necesar şi sprijin logistic sau operaţional din partea RAF.

Oficialii occidentali estimează că Iranul ar mai avea suficiente rachete balistice pentru câteva zile de atacuri la ritmul actual, însă loviturile aeriene continue ale SUA şi Israelului ar putea limita capacitatea de lansare a acestora.

În paralel, statele din Golf au utilizat un număr semnificativ de interceptoare Patriot pentru a respinge atacurile cu rachete şi drone iraniene. Oficialii avertizează că nivelul stocurilor ar putea deveni o problemă dacă conflictul se prelungeşte.

Iniţial, Regatul Unit a refuzat să se alăture campaniei de bombardamente lansate sâmbătă de SUA şi Israel, care a dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Ulterior, Starmer a acceptat ca bazele britanice să fie folosite pentru operaţiuni limitate cu scop defensiv, inclusiv pentru lovirea depozitelor de rachete sau a rampelor de lansare, notează Reuters.

Baza RAF Akrotiri din Cipru a fost deja vizată luni de o dronă de tip Shahed, care a provocat pagube minore după ce s-a prăbuşit pe pistă. Alte două drone au fost interceptate ulterior.

Autorităţile cipriote au indicat că drona ar fi fost lansată dintr-o zonă din Liban controlată de Hezbollah, însă această informaţie nu a fost confirmată oficial de Ministerul britanic al Apărării, mai transmite agenţia.