Statele din Golf fac presiuni asupra SUA să neutralizeze definitiv Iranul

Statele arabe din Golf nu au cerut SUA să intre în război cu Iranul, dar multe dintre ele îndeamnă acum Washingtonul să nu se oprească din drum şi să nu lase Republica Islamică capabilă încă să ameninţe linia vitală a petrolului din Golf şi economiile care depind de aceasta, au declarat trei surse din Golf pentru Reuters.

În acelaşi timp, aceste surse şi cinci diplomaţi occidentali şi arabi au afirmat că Washingtonul exercită presiuni asupra statelor din Golf pentru a se alătura războiului dintre SUA şi Israel, potrivit Reuters.

Potrivit a trei dintre aceştia, preşedintele Donald Trump doreşte să demonstreze sprijinul regional pentru această campanie, pentru a-i consolida legitimitatea internaţională, precum şi sprijinul intern, relatează Reuters.

„Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depăşit toate limitele cu fiecare ţară din Golf”, a declarat Abdulaziz Sager, preşedintele Centrului de Cercetare al Golfului, cu sediul în Arabia Saudită, potrivit Reuters.

„La început i-am apărat şi ne-am opus războiului”, a spus el, potrivit Reuters.

„Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i clasifica”, a explicat expertul, potrivit Reuters.

IRANUL ATACĂ CELE ŞASE STATE DIN GOLF, potrivit Reuters

Teheranul şi-a demonstrat deja raza de acţiune, atacând aeroporturi, porturi, instalaţii petroliere şi centre comerciale din cele şase state din Golf cu rachete şi drone, perturbând în acelaşi timp transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz - artera care transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial şi care stă la baza economiilor din Golf, potrivit Reuters.

Atacurile au întărit temerile din Golf că a permite Iranului să aibă orice armament ofensiv semnificativ sau capacitate de producţie de arme l-ar putea încuraja să ţină ostatică linia de viaţă energetică a regiunii ori de câte ori tensiunile cresc, potrivit Reuters.

Pe măsură ce războiul a intrat în a treia săptămână, cu intensificarea atacurilor aeriene ale SUA şi Israelului şi cu Iranul care trage asupra bazelor americane şi a ţintelor civile din întreg Golful, o sursă din Golf a declarat că starea de spirit predominantă în rândul liderilor este clară: Trump ar trebui să slăbească în mod semnificativ capacitatea militară a Iranului, potrivit Reuters.

Alternativa, a spus sursa, este să se trăiască sub o ameninţare constantă, potrivit Reuters.

Dacă Iranul nu este grav slăbit, a spus el, acesta va continua să ţină regiunea la bunul său plac, potrivit Reuters.

Iranul, cu o populaţie predominant musulmană şiită, şi-a privit adesea vecinii arabi sunniţi din Golf - aliaţi apropiaţi ai SUA, care găzduiesc baze militare americane - cu o profundă suspiciune, chiar dacă relaţiile cu Qatarul şi Omanul au fost, în general, mai puţin tensionate, potrivit Reuters.

De-a lungul anilor, Iranul şi aliaţii săi regionali au fost acuzaţi de atacuri asupra instalaţiilor energetice din Golf, printre care se numără şi atacul din 2019 asupra instalaţiilor petroliere Abqaiq şi Khurais din Arabia Saudită - pentru care Iranul şi-a negat responsabilitatea -, care a redus la jumătate producţia saudită şi a zguduit pieţele energetice, potrivit Reuters.

Pentru liderii din Golf, inacţiunea reprezintă acum riscul cel mai mare, potrivit Reuters.

TEMERILE DIN GOLF, potrivit Reuters

Efectul atacurilor Iranului din această lună depăşeşte cu mult daunele materiale specifice, nu numai că perturbă fluxurile de petrol, ci afectează şi imaginea de stabilitate şi securitate câştigată cu greu, care a stat la baza încercărilor ţărilor din Golf de a-şi extinde comerţul şi turismul şi de a se baza mai puţin pe exporturile de combustibili fosili, potrivit Reuters.

„Dacă americanii se retrag înainte ca misiunea să fie finalizată, vom fi nevoiţi să ne confruntăm singuri cu Iranul”, a spus Sager, potrivit Reuters.

Ca răspuns la întrebările privind aceste preocupări, Casa Albă a declarat că SUA „distrug capacitatea (Iranului) de a lansa aceste arme sau de a produce mai multe”, iar Trump se află „în strânsă legătură cu partenerii din Orientul Mijlociu”, potrivit Reuters.

Dintre ţările din Golf, doar Emiratele Arabe Unite au răspuns, potrivit Reuters.

Acestea au declarat că „nu doresc să fie antrenate în conflicte sau escaladări”, dar şi-au afirmat dreptul de a „lua toate măsurile necesare” pentru a-şi proteja suveranitatea, securitatea şi integritatea şi pentru a asigura siguranţa rezidenţilor, potrivit Reuters.

Surse din regiune au declarat că acţiunea militară unilaterală a oricărui stat din Golf rămâne exclusă, deoarece doar o intervenţie colectivă ar evita expunerea ţărilor individuale la represalii, potrivit Reuters.

Mai mult, consensul este încă greu de atins, potrivit Reuters.

Cele şase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului = Bahrain, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Oman şi Emiratele Arabe Unite - au organizat o singură conferinţă video pe Zoom şi niciun summit arab nu a fost convocat pentru a discuta acţiuni coordonate, potrivit Reuters.

Liderii din Golf se tem serios de un conflict mai amplu şi incontrolabil, potrivit Reuters.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat săptămâna trecută că partenerii din Golf „îşi intensifică eforturile şi mai mult” şi sunt dispuşi să „treacă la ofensivă”, colaborând deja cu Washingtonul în ceea ce priveşte apărarea aeriană colectivă şi integrată, deşi nu a specificat ce altceva ar putea face, potrivit Reuters.

Un oficial de rang înalt din Emiratele Arabe Unite a declarat că ţara sa a ales să dea dovadă de reţinere, după ce Iranul a afirmat că armata americană a folosit Emiratele Arabe Unite pentru a lovi Insula Kharg, unde se află principalul terminal de export al petrolului iranian, potrivit Reuters.

Cu toate acestea, Sager a afirmat că Arabia Saudită, principalul rival al Iranului pentru influenţa regională, ar putea fi forţată să riposteze dacă Iranul ar depăşi limitele, în special prin atacuri asupra principalelor instalaţii petroliere sau staţii de desalinizare sau prin provocarea de victime numeroase, potrivit Reuters.

„În acest caz, Arabia Saudită nu ar avea altă opţiune decât să intervină”, spune el, dar adaugă că Riadul ar încerca totuşi să-şi calibreze orice răspuns pentru a evita o escaladare suplimentară, potrivit Reuters.

DILEMA STRATEGICĂ A GOLFULUI, potrivit Reuters

În esenţă, statele arabe din Golf se confruntă cu o dilemă strategică, explică Fawaz Gerges de la London School of Economics, potrivit Reuters.

Echilibrarea ameninţării imediate a atacurilor iraniene cu riscul mult mai mare de a fi antrenate într-un război condus de SUA şi Israel, potrivit Reuters.

Alăturarea la această campanie, a spus el, ar contribui puţin la superioritatea militară a Washingtonului, în timp ce ar creşte brusc expunerea la represaliile iraniene, potrivit Reuters.

Rezultatul este o reţinere calculată: apărarea suveranităţii şi semnalarea liniilor roşii fără a intra într-un război pe care ţările din Golf nu l-au început şi nu îl controlează, potrivit Reuters.

În acest moment, pârghia Iranului este evidentă, potrivit Reuters.

Acesta a decis efectiv care nave pot trece prin strâmtoare, lucru pe care niciun stat din regiune nu îl consideră acceptabil, potrivit Reuters.

„Acum că Iranul a demonstrat că poate închide Ormuz, Golful se confruntă cu o ameninţare fundamental diferită”, spune Bernard Haykel, profesor de studii din Orientul Apropiat la Universitatea Princeton, potrivit Reuters.

„Dacă nu este abordată, această ameninţare va fi de lungă durată”, prevede profesorul, potrivit Reuters.

Duminică, Trump a făcut un apel - fără prea mult succes iniţial - pentru formarea unei coaliţii de ţări care să ajute la redeschiderea căii navigabile, potrivit Reuters.

Haykel arată că, deşi economia globală depinde de petrolul şi gazul din Golf, cea mai mare parte a acestora se îndreaptă spre est, către China, Japonia şi alte economii asiatice, ceea ce înseamnă că şi acestea trebuie să-şi asume responsabilitatea, potrivit Reuters.

„China a contribuit la securizarea rutelor maritime din largul Somaliei; ar putea fi dispusă să intervină şi aici”, crede Haykel, potrivit Reuters.