Studiu BARES.DI 2026: Românii vor transparenţă salarială, dar doar 8% dintre angajaţi îşi cunosc grila de salarizare

Deşi 71% dintre angajaţii români consideră că transparenţa salarială poate creşte încrederea dintre angajaţi şi angajatori, aproape şase din zece (59%) au evitat să vorbească despre salariu la locul de muncă, de teama consecinţelor, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Mai mult, doar 8% îşi cunosc grila salarială, iar 13% ştiu criteriile în baza cărora sunt acordate măririle, potrivit Barometrului României Responsabile, ediţia Diversitate şi Incluziune (BARES.DI) 2026, realizat de Cult Research la iniţiativa OPEN MINDS - Asociaţia Puternici prin Diversitate şi Incluziune.

Datele evidenţiază un paradox al pieţei muncii: deşi angajaţii îşi doresc mai multă transparenţă salarială, mulţi dintre ei nu au acces la informaţiile necesare pentru a înţelege cum sunt stabilite salariile sau evită să solicite clarificări. În contextul schimbărilor legislative privind transparenţa salarială, rezultatele BARES.DI 2026 aduc în prim-plan nevoia unor practici organizaţionale bazate pe echitate şi încredere. Aceste provocări vor fi abordate şi în cadrul Conferinţei OPEN MINDS din 3 decembrie, unde vor fi prezentate rezultatele integrale ale Barometrului, informează sursa citată.

Românii vor transparenţă salarială, dar salariul rămâne un subiect tabu

Potrivit BARES.DI 2026, 73% dintre respondenţi consideră că ar trebui să poată discuta deschis despre salarii, fără teama unor consecinţe negative. Cu toate acestea, doar 35% s-ar simţi confortabil să solicite informaţii salariale, iar numai 45% consideră că deciziile privind remunerarea sunt corecte şi transparente în organizaţia în care lucrează.

Lipsa de claritate poate alimenta neîncrederea: 69% dintre angajaţi asociază absenţa transparenţei salariale cu discriminarea şi favoritismul. În acelaşi timp, pentru 56% dintre respondenţi, menţionarea salariului în anunţul de angajare influenţează decizia de a aplica, ceea ce sugerează că transparenţa devine un criteriu important inclusiv în atragerea candidaţilor, conform comunicatului de presă.

Rezultatele continuă concluziile ediţiilor anterioare ale Barometrului BARES.DI. În 2024, unul din trei angajaţi declara că asistă frecvent la situaţii de discriminare salarială şi distribuţie inegală a sarcinilor, iar în 2025, discriminarea salarială era semnalată de 45% dintre respondenţi, faţă de 37% în anul precedent. Noua cercetare arată că, dincolo de percepţia inechităţii, există şi o reticenţă importantă în a discuta deschis despre remunerare, potrivit comunicatului de presă.

Cele patru Românii: perspective diferite asupra transparenţei salariale

BARES.DI 2026 continuă analiza celor patru profiluri socioculturale identificate în ediţiile anterioare ale Barometrului, prin metodologia LOHAS, adaptată în România de Cult Research: Avangardiştii, Centraţii pe sine, Spectatorii sociali şi Deconectaţii social. Cercetarea evidenţiază diferenţe între aceste categorii în privinţa disponibilităţii de a solicita informaţii salariale, sugerând că transparenţa nu depinde doar de accesul la informaţii, ci şi de încrederea angajaţilor de a le solicita şi utiliza.

„Angajaţii nu cer doar cifre, ci şi reguli clare, pe care să le înţeleagă. Transparenţa salarială nu poate fi redusă la o obligaţie legală: organizaţiile trebuie să comunice criteriile de remunerare şi să creeze un climat în care angajaţii să poată solicita informaţii fără teamă”, a declarat Paul Acatrini, Research Director & Managing Partner, Cult Research.

Transparenţa salarială, un test de încredere pentru organizaţii

Deşi 73% dintre respondenţi au auzit de Directiva (UE) 2023/970 privind transparenţa salarială, doar 31% declară că îi cunosc conţinutul, ceea ce evidenţiază un decalaj între familiarizarea cu această iniţiativă europeană şi înţelegerea prevederilor sale. Directiva urmăreşte să consolideze principiul remunerării egale pentru muncă egală sau de valoare egală, prin măsuri precum comunicarea informaţiilor salariale în procesul de recrutare şi utilizarea unor criterii obiective de remunerare. Termenul de transpunere în legislaţiile naţionale a expirat la 7 iunie 2026, însă în România procesul legislativ este încă în desfăşurare. În acest context, rezultatele BARES.DI 2026 arată că, dincolo de adaptarea la noile cerinţe legale, organizaţiile trebuie să construiască şi un climat în care angajaţii să aibă încrederea de a solicita informaţii despre remunerare, conform sursei menţionate.

„Rezultatele BARES.DI 2026 ne arată că transparenţa salarială este, înainte de toate, o problemă de încredere şi echitate. Nu este suficient ca organizaţiile să adopte politici şi proceduri, dacă angajaţii continuă să se teamă să vorbească despre salarii. Prin iniţiativele OPEN MINDS, ne propunem să încurajăm companiile să transforme principiile diversităţii şi incluziunii în practici concrete, care să asigure şanse egale şi un mediu în care fiecare angajat să se simtă respectat şi valorizat. Conferinţa OPEN MINDS din 3 decembrie va aduce împreună mediul de business şi societatea civilă pentru a identifica soluţii care pot genera schimbări reale”, a declarat Mirela Tănase, vicepreşedinte OPEN MINDS.

Rezultatele complete BARES.DI 2026, prezentate la Conferinţa OPEN MINDS din 3 decembrie

Rezultatele complete ale Barometrului vor fi prezentate pe 3 decembrie 2026, de Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, la Cineplexx Băneasa, în cadrul celei de-a patra ediţii a Conferinţei OPEN MINDS. Organizat sub conceptul „România, în oglindă”, evenimentul va aduce în prim-plan realităţile diversităţii şi incluziunii din România şi provocările cu care se confruntă societatea. Printre temele abordate se numără şi transparenţa salarială, care va fi dezbătută în panelul „Cât valorezi?”, potrivit comunicatului de presă.

Ediţia din acest an a Barometrului României Responsabile extinde cercetarea către trei teme de actualitate: transparenţa salarială, inteligenţa artificială şi integrarea profesională a pacienţilor cu boli cronice. Rezultatele integrale vor constitui punctul de plecare pentru conversaţii structurate în jurul a trei întrebări: „Ce vedem? Ce nu vrem să vedem? Ce putem schimba?”. Conferinţa se adresează liderilor de business, specialiştilor în resurse umane, reprezentanţilor societăţii civile şi tuturor celor interesaţi de diversitate, incluziune şi responsabilitate socială, conform sursei citate.

Comitetul Naţional Paralimpic (CNP) participă la Conferinţa OPEN MINDS în calitate de partener strategic, urmând să beneficieze de o scenă dedicată, intitulată PARASPORT, în cadrul programului evenimentului, se arată în comunicatul de presă.