Studiu Friedrich-Ebert: Viitorul tranziţiei juste în România, cum se vor direcţiona fondurile europene

Comisia Europeană propune o schimbare majoră a modului în care sunt organizate fondurile europene în perioada 2028-2034, cu accent pe securitate, rezilienţă şi competitivitate, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Astfel, în locul mai multor instrumente şi programe distincte dedicate coeziunii sau politicii agricole comune, o parte importantă a finanţărilor ar urma să se regăsească în „Planurile de parteneriat naţional şi regional” (PPNR), informează sursa citată.

O lacună importantă pentru rezilienţa şi competitivitatea polurilor industriale din România este eliminarea din propunerea pentru viitorul buget al UE a Fondului pentru o Tranziţie Justă (FTJ). Chiar dacă acesta nu mai este prevăzut ca instrument separat, aceasta nu înseamnă că tranziţia regiunilor afectate se încheie. În România, procesele de transformare economică şi socială din judeţele dependente de industriile bazate pe combustibili fosili vor continua şi după 2027, iar proiectele de reconversie şi diversificare economică au nevoie de un orizont de timp mai lung decât un singur exerciţiu financiar. Lecţiile învăţate din implementarea actualului FTJ pot contribui la proiectarea viitoarei politici de tranziţie justă şi la îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare, planificare şi guvernanţă care s-au dovedit utile. Acestea sunt câteva aspecte pe care le tratează studiul „Finanţarea politicilor de tranziţie justă în România”, elaborat de Eliza Barnea şi Alexandru Kelemen şi lansat joi, la Bucureşti, de Fundaţia Friedrich-Ebert, conform comunicatului de presă.

În prezent, România este al treilea cel mai mare beneficiar al Fondului pentru o Tranziţie Justă din UE, cu o alocare de aproximativ 2,1 miliarde de euro de care beneficiază şase judeţe aflate în proces de tranziţie: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş. Pentru aceste teritorii, tranziţia energetică şi industrială presupune transformări economice importante, cu efecte asupra locurilor de muncă, competenţelor şi comunităţilor locale, potrivit sursei menţionate.

Lecţiile primilor ani de implementare

Analiza experienţei actuale arată că investiţiile economice sunt esenţiale pentru transformarea regiunilor afectate. Peste jumătate din finanţarea contractată prin FTJ a fost direcţionată către dezvoltarea întreprinderilor: 421 de proiecte, în valoare de 1,23 miliarde de euro, conform studiului asociaţiei Friedrich-Ebert.

În acelaşi timp, studiul atrage atenţia că o tranziţie justă nu poate fi redusă la investiţii în firme şi infrastructură. Reconversia profesională, educaţia, serviciile sociale şi capacitatea comunităţilor de a se adapta schimbărilor economice trebuie să facă parte din aceeaşi strategie, se arată în comunicatul de presă.

Există, de asemenea, o dimensiune teritorială importantă. O parte semnificativă a investiţiilor se concentrează în marile centre urbane, în timp ce oraşele mici şi comunităţile direct dependente de minerit şi industrie riscă să beneficieze într-o măsură mai redusă de transformarea economică, informează sursa citată.

Experienţa Văii Jiului arată că instrumentele teritoriale integrate pot contribui la o distribuţie echilibrată a resurselor şi la dezvoltarea capacităţii locale. Studiul propune ca astfel de abordări să fie avute în vedere şi în alte teritorii puternic afectate de tranziţie, potrivit asociaţiei Friedrich-Ebert.

Ce recomandă studiul pentru perioada 2028-2034

Autorii formulează recomandări la trei niveluri: european, naţional şi local. Printre acestea se numără menţinerea unei garanţii bugetare pentru regiunile aflate în tranziţie, introducerea unor capitole regionale şi/sau teritoriale obligatorii în viitorul PPNR bazate pe strategii teritoriale de tranziţie, menţinerea unei componente teritoriale dedicate celor şase judeţe româneşti, extinderea finanţării dedicate la nivel sub-judeţean şi consolidarea capacităţii administrative locale, conform comunicatului de presă.