Studiu MKOR: 3 din 4 români nu cred că banii din noile taxe vor fi cheltuiţi eficient

Agenţia independentă de cercetare MKOR prezintă rezultatele celui mai recent val al studiului Consumer Sentiment 2025 - Percepţia publică asupra taxelor, realizat în perioada 20-22 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 1250 respondenţi adulţi (marjă de eroare ±2,8 %, încredere 95%), potrivit unui comunicat emis redacţiei. Raportul radiografiază nivelul de informare, gradul de încredere şi priorităţile românilor înaintea unui posibil pachet de măsuri fiscale.

"Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile şi nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere şi rezistenţă.” - Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR

Potrivit sursei, instituţiile politice se află la un nivel mediu de 2.5 pe o scală 1-7 a încrederii. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat de MKOR de la debutul studiului "Consumer Sentiment” în 2023. În acelaşi timp, doar Şcoala (4,7) reuşeşte să depăşească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4,0), la limită.

Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituţiile măsurate:

-Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2; scor mediu 2,5

-Parlament: 60% note 1-2; scor mediu 2,3

-Partide politice: 68% note 1-2 - cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1

-Administraţia locală: scor 3,4 - diferenţă de aproape un punct faţă de Guvern, semnalând că proximitatea contează

-Instituţii de securitate & reglementare: Poliţia (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) - zona "gri" a credibilităţii

-Piloni sociali: Şcoala (4,7), Sistemul sanitar (4,0) şi Biserica (4,0) sunt singurele care depăşesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie

Românii trimit un mesaj univoc: după-ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi. Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) şi combaterea evaziunii & corupţiei (19%). Oricare altă soluţie fiscală porneşte, aşadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acţiuni "anti-privilegiu".

Potrivit sursei, angajaţii din sectorul privat susţin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 pp faţă de angajaţii de la stat (39%).

Românii reacţionează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coşului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detaşat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenţi.

Urmează eliminarea plafonării preţurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieţii rămâne prioritară.

Top măsuri care îngrijorează

-64% - TVA 21 % - impact direct şi imediat în toate facturile la consumul zilnic.

-42% - Preţuri alimente - teama că dispar plafonările actuale.

-32% - Taxa pe tranzacţii bancare - afectează plăţile curente şi economisirile.

-28% - Impozitul pe proprietate la valoarea de piaţă - presiune pe "asset-rich, cash-poor", mai ales pensionari proprietari.

-24% - Impozit progresiv pe venit - clivaj rural (+10 pp faţă de urban).

Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar şi tactici active de creştere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să îşi ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare.

-51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile şi serviciile curente - reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunţat la cei cu venituri mici (55%).

-49% plănuiesc să taie bugetul de vacanţe şi divertisment; procentul urcă la 64% în rândul managerilor şi antreprenorilor

-34% spun că vor amâna achiziţiile mari (auto, electrocasnice). Persoanele de peste 57 de ani renunţă cel mai des la investiţii de anvergură (38%).

-34% intenţionează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generaţia Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranţa, nu consumul "pe datorie”.

-22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacţii vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public).

-Doar 4% declară că nu ar schimba nimic.